O parafraza ce pare cel putin potrivita pentru a descrie fenomenul handmade, asa cum s-a dezvoltat in Romania ultimilor ani. De ce „handmade”?
Pentru ca nu exista nici un motiv pentru care am evita termenul englezesc, in conditiile in care atat re-orientarea catre lucruri facute „de mana”, cat si fragila, dar atat de „trendy”, miscare „eco” isi trag seva din tari vorbitoare de limba engleza. Inainte de „handmade” au fost eternele martisoare din flori presate, boabe de fasole si lut, fluierele, papusile din coceni cu par de canepa, naiurile, porumbeii din lut, lingurile de lemn cu coada incrustata, oalele de lut smaltuite, tablorile cu pirogravuri, si multe altele care cu siguranta ar merita amintite.
Poate iti amintesti si de covoarele tesute „la tara”. De iile de in sau borangic, cusute in puncte mici si, de ce nu, de nemuritoarele goblenuri. In fiecare din ele era ceva din istoria si spiritul locului, al oamenilor si obiceiurilor lor. Obiceiuri care azi mai condimenteaza sarbatorile petrecute traditional in Maramures, cate o emisiune ratacita pe vreunul din posturile TV publice sau transmisii fugare de pe la diverse targuri traditionale. Se mai incearca folosirea lor ca sursa de inspiratie in diverse demersuri artistice pe taramul vestimentar sau cel al accesoriilor. Cu siguranta sunt importante si nimeni nu le poate nega valoarea de simbol al culturii populare.
Nu putem ignora nici perioada comunista a „lucrului de mana”. Banii putini, raritatea produselor, dublate de faptul ca aproape tot ce era bine realizat in fabrici pleca „la export”, au incurajat aparitia unei mici industrii artizanale de pulovere, ciorapi grosi din lana, mileuri, cuverturi crosetate, haine croite dupa tipare nemtesti obtinute „pe sub mana”, bijuterii facute din argintul industrial al intreprinderii, tablourile din seminte, din nou goblenuri inramate, ba chiar si mobila din rumegus presat furniruit si statuete din BCA. Toate cazute in desuet, toate ingropate de invazia de produse de serie, marca a perioadei postdecembriste. E discutabil daca ele se puteau incadra la capitolul arta artizanala sau mai degraba la categoria kitsch. Cu siguranta se inscriau la categoria practic.
Dupa nebunii ani 90, insa, nevoia de individualizare se acutizeaza, iar „etichetele” diverselor branduri nu mai sunt de ajuns. Cei crescuti cu ochii peste gardul tarilor occidentale stiu ca stilul personal trebuie construit cu grija si ca tot ceea ce spui, imbraci, incalti, citesti, atarni la urechi, agati pe perete, trebuie sa fie foarte „tu”.
In asemenea mediu prielnic apar primele bloguri cu rol de prezentare a diverselor produse facute manual, de la rochii Lolita cu model unicat, tricouri pictate manual, portofele si genti din panza sau fetru, pantofi cu atitudine facuti sau decorati manual, pana la cercei, coliere, bratari din cele mai diverse materiale: pasta de modelat pictata, sfoara, cupru, sticla, polimer, piele, voal sau fetru. De mentionat si incercarile din sfera decoratiunilor interioare.
Dar cine sunt promotorii noului curent? Tineri absolventi de Arte sau Arhitectura, deopotriva cu studenti la aceleasi facultati, dar si oricare alti norocosi posesori de gene cu simt estetic. Entuziasti, colorati, plini de amprenta individuala, convinsi ca ceea ce porti trebuie sa fie un manifest.
In acelasi timp, apare si cadrul de de expunere offline: targuri tematice, atent concepute, urmate de petreceri mai mult sau mai putin exclusiviste, expozitii si chiar cateva magazine situate in zona centrala a marilor orase. Colaborarile cu librarii, cafenele, cluburi si cu organizatorii de concerte importante, pentru oferirea unui cadru de expunere cat mai ne-conventional se inmultesc. Sutele, uneori chiar miile de participanti, si atentia mass-media, impun fenomenul drept unul important, care trebuie scos din sfera „underground”. Bucurestiul se detaseaza lejer in ceea ce priveste frecventa evenimentelor si a numarului de magazine ce comercializeaza produse handmade.
Asadar, micul artizanat si „lucrul de mana” sunt transfigurate si fortate sa treaca la urmatorul nivel, unul proaspat, plin de atitudine si stil, conectat la restul tarilor care au ceva de spus in domeniu. Stilul handmade.
Titulatura de designer se raspandeste viral, incercand sa defineasca ocupatii cu mult mai extinse, care merg de la concept la finalizare de produs, implicand tot felul de operatii complexe, cu rezultate de multe ori surpinzatoare.
Gama produselor se diversifica in progresie geometrica, ajungand la podoabe de par supradimensionate, tutu-uri, jurnale cu hartie realizata manual si bijuterii din portelan sau hartie si in curand apare si prima platforma online de vanzare a produselor handmade.
Pentru sfarsit, abandonam privirea de ansamblu, si coboram la firul ierbii, punand intrebarea care ne framanta fundamental, desi intuim macar o parte din raspuns: De ce cumpara lumea handmade?
Si pasam microfonul in ordine aleatoare catre:
Madalina Timofte, detinatoarea brandului Artizart si a fostului magazin fizic cu acelasi nume, care ne ofera o explicatie din perspectiva consumatorului de handmade, cu care se identifica:
„La intrebarea asta ti-as raspunde din pozitia de cumparator, pentru ca, lasand la o parte faptul ca lucrez handmade, sunt si o mare “consumatoare” si am adunat in ultimii 2 ani jumate o colectie consistenta.
Aleg sa cumpar accesorii realizate manual din mai multe motive: in primul rand sunt cativa artizani pe care ii respect foarte mult si care fac niste lucruri absolut superbe, pur si simplu, nu poti sa rezisti sa nu cumperi; in al doilea rand este foarte important sa constientizam ca primul lucru pe care il observam la o persoana este aspectul fizic per ansamblu, astfel hainele si accesoriile capata o semnificatie extrem de importanta pentru ca imaginea comunica mult mai bine personalitatea si felul nostru de a fi decat am putea sa o facem noi prin primele cuvinte pe care le spunem. Pentru mine este esential sa ma exprim vestimentar printr-un “cod” al designului care sa spuna cine sunt persoanelor care ma intereseaza. Aleg handmade pentru ca nu prea exista alte obiecte care sa-mi “povesteasca” interiorul atat de bine. Sunt convinsa ca oamenii care cumpara handmade sunt persoane care au ceva de spus, au idei, sunt deschisi si visatori. Desigur acest public nu este unul “fundamentalist”, nu cumpara numai handmade, dar, odata ce incep sa se plimbe la mai multe targuri sau intra in contact cu mai multe obiecte de acest tip, devin fideli si isi reorienteaza majoritatea cumparaturilor spre handmade. ”
Elena Gheorghe, detinatoare a magazinului DOT’s SHOP, spune ca:
„In ultima vreme clientii sunt atrasi din ce in ce mai mult de piata de handmade. Cred ca acest lucru se datoreaza faptului ca oamenii cauta din ce in ce mai mult unicitatea in accesoriile pe care le poarta, dar sunt atrasi si de caldura pe care un obiect manufacturizat il transmite consumatorului. „
Si, nu in ultimul rand, punctul de vedere al celor din echipa Breslo:
„Oamenii aleg sa cumpere handmade pentru ca au nevoie de unicitate. Piata este invadata de chinezisme si plastic lucrat in serie. Produsele handmade sunt produse unicat sau in serie mica, iar acest aspect face ca persoana care le alege sa se simta deosebita.”
ciprian
28 decembrie
Foarte frumos imi place
Tweets that mention Handmade is the new black | Revista Atelierul -- Topsy.com
1 aprilie
[…] This post was mentioned on Twitter by Marian Gorun, MarianuDe. MarianuDe said: RT @bluarto Handmade is the new black http://sp2.ro/23d771 […]