Distribuie articolul:

M-am întâlnit cu Oana la o terasã din Bucureşti. Cele 3 ore de discuţii discuţii despre handmade, eye candy, monstruleţii creaţi de ea, despre târguri, au fost transformate într-un interviu. Mi-am dat seama cã am vorbit amândouã foarte mult şi mi-a fost foarte greu sã selectez doar aceste întrebãri si rãspunsuri.

1. Ce te-a determinat sã devii artizan  în handmade?

Când m-am apucat am început sã fac pentru mine, nu m-am axat pe vânzare  sau primirea de comenzi speciale. Comanda pentru monstruleţii ING  prima comandã pentru mine,  a venit de la sine, fãrã sã mã aştept. Pentru aceastã comandã am fãcut monstruleţi de 1 metru, iniţial îi fãceam de 70 cm , deoarece aşa îmi plãceau mie sã fie mari, sã poţi sã-i iei în braţe.

2. Care produse handmade te reprezintã ? Şi mai ales de ce ?

Vreau sã mã ocup doar de produsele cu care am pornit, ştiu ca sunã utopic, nu am un plan momentan, dar nu vreau sã mã axez pe realizarea de alte produse

3. Care sunt materiale preferate cu care lucrezi ?

Îmi iau materialele de peste tot, apoi am cãutat magazine mult mai specializate pentru stofe cu imprimeuri unice.  Imi aleg materiale ce au anumite caracteristici care mã ajutã pe mine pentru realizarea animãluţelor: grosimea, texturã, sã se întindã.

Mã folosesc de tot materialul achiziţionat, chiar dacã mai sunt câteva bucãţi, le alipesc conceperii unui produs.

4. Care a fost senzaţia primei comenzi?

Prima comanda serioasã este aceasta pentru bancã. Comanda la care am nevoie de ajutorul familiei pentru a o putea termina la timp şi pentru a realiza un numãr atât de mare de produse într-un timp atât de  scurt. Chiar dacã ei mã ajutã, tot eu sunt cea care realizeazã produsului final. Nu îmi placea sã lucrez dupã tipare, dar pentru “asistenţi” a trebuit sã le întocmesc. De asemenea am ajuns în situaţia în care am dat foarte multe produse şi acum aş vrea sã le reproduc, chiar dacã nu ar fi o copiere perfectã, îmi este dor de ele cât de cât.

5. Ce este Eye Candy pentru tine?

Bucuria accea care îţi oferã plãcere gratuitã, fãrã sã-ţi ceara nimic în schimb.  P oate sã fie orice: o fotografie, un film, şi chiar oamenii foarte dragi ţie. Nu trebuie sã fie un produs scump pentru a deveni Eye Candy.

6. Ce este handmade-ul pentru tine?

Handmade-ul pentru mine este o plãcere, este altceva faţã  de ce fac în mod zilnic la job. Am început sã fac mai întâi broşe, dar la un moment dat m-am plictisit de ele, nu am mai avut timp de ele şi am descoperit monstruleţii de dimensiuni mai mari. Nu sunt jucãrii pe care sã le cumperi pentru copii, şi totuşi sunt foarte apreciate. O doamnã la 60-65 ani şi-a cumpãrat un produs special pentru ea, aceastã vânzare mi-a adus foarte multã plãcere.

7. Cum ai ajuns la primul tãu târg?

Târgurile pentru mine au fost evenimente noi, nu am vrut sã realizez obiecte pentru a le vinde, prietenii m-au corupt sã vin şi am vãzut cã este interesant. Am fost invitatã printr-un mail la un târg (chiar dacã la momentul respectiv nu aveam un blog) şi m-am dus la primul meu târg în Timişoara, care a fost uimitor: 4 zile de tristeţe, în oraş era frig, lumea nu a ştiut de eveniment, dar a fost o experienţã unicã.  Acum nu mã mai duc la târguri din simplu motiv cã nu mai am timpul necesar pentru a sta la ele.

La târguri imi place reacţia oamenilor la adresa produselor mele, când eram la târgul de la Timişoara cei care intrau fără sã fi plãnuit participarea la târg rãmâneau uimiţi de ceea ce vedeau.

8. De ce s-a ajuns la kitsch în handmade?

În primul rând consider cã trebuie selectaţi participanţii la târguri handmade pentru a se elimina kitsch-ul bãtãtor la ochi de la aceste evenimente.