Distribuie articolul:

Trebuie să recunosc că m-a neliniştit un pic ideea că trebuie să scriu articolul acesta. Nu mă înţelegeţi greşit, am şi eu ideile mele personale referitoare la acest subiect, care până la urmă este destul de personal. Nu ştiu dacă pot să vă spun ceva ce nu ştiţi deja, iar eu cred că fiecare ştie cel mai bine ce sumă crede de cuviinţă că merită munca sa.

Ce pot eu să fac este să adun la un loc câteva perspective asupra acestui subiect, să stârnesc câteva întrebări, rămânând ca apoi să alegeţi voi răspunsul şi strategia potrivită direcţiei voastre.

Fă ceea ce îţi place şi nu va trebui să munceşti nicio zi în viaţa ta! Chiar dacă îţi place ceea ce faci, mai ales dacă este activitatea ta de bază, normal este să fii plătit(ă) pentru munca ta. În ceea ce priveşte preţul în handmade, majoritatea surselor subliniază faptul că primul pas în stabilirea preţului pentru produsele tale este să îţi stabileşti o sumă pentru ora de lucru, putem să spunem chiar un salariu. Ştiu că acest lucru se poate dovedi a fi o provocare, dar până la urmă, dacă este să privim această activitate ca pe o afacere, atunci este normal să avem anumite aşteptări financiare.

Cât te costă să faci un produs? Să spunem că faci genţi. Costul producerii unei genţi nu cuprinde doar materialul, nasturii, capsele şi aţa folosită. Aceastea sunt costurile materialelor folosite. Apoi sunt costurile fixe, costurile pe care le ai pentru desfăşurarea activităţii indiferent dacă creezi ceva sau nu, cum ar fi: abonamentul la Internet, telefon, electricitate, alte abonamente, publicitate, printare materiale publicitare, taxele pentru evenimente, costuri de contabilitate, transport şi altele.

Un alt aspect important este conştientizarea diferenţei dintre preţul cu ridicata (traducerea în română a termenului en-gros) şi preţul cu amănuntul (retail). Într-un articol pe care l-am scris acum ceva timp despre calcularea preţului am folosit următoarea formulă pentru calcularea celor 2 preţuri.

Preţul en-gros = Costul materialelor + Timpul necesar realizării produsului + Costurile fixe + Profit

Acesta este preţul cu care ai vinde produsele tale unui comerciant – ai costurile de producţie acoperite, plus o marjă de profit. Recomandarea mea este să stabiliţi o marjă de profit procentuală, să zicem 15-20% din valoarea celorlalţi factori pentru a vă uşura calculele.

Preţul de retail va fi mai mare, în primul rând pentru că va trebui să te ocupi de vânzarea (magazin online, târg, site, etc) şi promovarea produselor. Astfel preţul de retail ar trebui să fie cel puţin dublul preţului en-gros.

Totuşi acest model de calcul nu este complet. Preţul produselor tale ar trebui să includă originalitatea designului, inovaţia materialelor folosite şi a tehnicii şi experienţa ta. Bineînţeles, dacă eşti la început e normal să pui preţuri ceva mai mici pentru a putea pătrunde pe piaţă, urmând ca apoi, după ce ai acumulat mai multă experienţă şi notorietate, după ce ai creat un brand, să ceri un preţ mai mare pentru produsele tale.

Cum pui preţ pe creativitate? După ce criterii calculezi costurile unei idei originale? Poate că ideea pentru produsul tău vedetă ţi-a venit în timp, să zicem 3 ani, în care ai învăţat, ai experimentat şi fără această perioadă ideea nu ar fi putut lua viaţă. Ce preţ pui pe experienţă? Sau poate ai fost inspirat(ă) de o persoană foarte dragă ţie. Ce preţ pui pe prietenie? Fiecare trebuie să aprecieze singur această valoare, dar este important să ţină cont că acest element este cea mai importantă caracteristică a creaţiilor sale şi, prin urmare, merită să adauge o anumită valoare financiară pentru produsul respectiv. Este şi normal să ceri mai mult pentru ceva ce nu există concurenţă pe piaţă, ceva unic, pentru brand. Poţi adăuga această valoare la suma care o stabileşti pentru ora/ziua ta de lucru.

După ce ai găsit nişa de piaţă pe care o vei explora, în stabilirea preţului ţine cont şi de preţul pieţei pe acel sector (preţurile medii ale celorlanţi artizani). Totuşi nu trebuie să urmezi orbeşte ceea ce observi, ci mai mult să foloseşti această informaţie ca o linie de ghidare.

Cât sunt dispuşi să plătească clienţii? Chiar şi acesta este un factor care trebuie luat în considerare. Bineînţeles, clienţii sunt dispuşi să plătească mai mult pentru un produs dacă cunosc brandul, dacă au încredere, dacă este promovat în media (în special apariţiile în reviste adaugă o notă de prestigiu). Totuşi pe piaţa handmade din România nu vedem acelaşi nivel al preţurilor ca în alte ţări, poate şi pentru că mulţi artizani nu îşi apreciază corect munca. Acest lucru ajunge să afecteze activitatea celor pentru care handmade-ul este singurul job şi chiar şi percepţia publicului asupra valorii handmade-ului.

Vă recomand totuşi să testaţi calcularea preţului a cel puţin un produs cu ajutorul formulei de mai sus (ţinând cont de toate aspectele), iar apoi să comparaţi cu preţul deja stabilit pentru acel produs. Este vreo diferenţă semnificativă?

Mai sunt şi alte criterii care afectează preţul – dacă produsele sunt unicat sau în serie, dacă sunt produse de lux sau se adresează unui public mai larg, care sunt obiectivele tale financiare, taxele pe care trebuie să le plăteşti pentru activitatea ta, preţurile practicate de competiţie.

Pentru a stabili preţul corect pentru produsele tale trebuie să experimentezi! De exemplu, dacă produsele tale nu se vând nu trebuie neapărat să fie pentru că au preţul prea mare, s-ar putea să fie chiar invers!Ţine minte, preţul este si el o componentă a imaginii brandului tău şi transmite un mesaj despre produsele tale.

Mă voi opri aici deocamdată şi sper să găsiţi aceste rânduri cât de cât folositoare.

Surse bibliografice:

www.etsy.com/storque/how-to/daily-worth-profits-come-from-business-models-not-ideas

P. Kotler şi G. Armstrong – Principiile marketingului, ed. II