READING

Teoria cromatică propusă de Goethe (1749-1832)

Teoria cromatică propusă de Goethe (1749-1832)

Distribuie articolul:
Share

Johann Wolfgang von Goethe (1749–1832) va influenţa la rândul lui teoria  cromatică  prin concepţia sa conform căreia între culori trebuie să existe anumite raporturi, astfel încât culorile unei compoziţii devin cantităţi bine determinate şi prestabilite. Raporturile numerice ale  lui Goethe despre echivalenţa culorilor utilizate în  cantităţi armonioase creează o  senzaţie de echilibru, de calm şi stabilitate.

Raportul galben(9)/ portocaliu(8)/ roşu(6)/ violet(3)/ albastru(4)/ verde(6)  reprezintă pentru Goethe cantităţile necesare de culori pentru realizarea unei compoziţii ideale din punct de vedere cromatic. Culorile primare şi complementarele lor sunt într-o schemă conform căreia se află  de asemenea  într-un raport binestabilit, astfel:

  • galben/violet 9:3, adică trei sferturi din suprafaţa compoziţie este destinată culorii primare şi o doar pătrime culorii complementare. Goethe consideră culoarea galben ca având o intensitate mult mai mare decât complementara ei;
  • portocaliu/albastru 8:4, culoarea primară ocupă două treimi din suprafaţa, iar restul destinat complementarei;
  • roşu/verde 6:6, compoziţia este împărţită cromatic în mod egal între culoarea fundamentală şi complementara ei. Aceste două culori roşu şi verde pentru Goethe aveau acelaşi grad de luminozitate, aceeaşi intensitate.

Johann Goethe, în teoria lui cromatică, împarte culorile în trei categorii cărora le  demonstrează  efectul estetic:

  • culorile fiziologice,  subiective,  reprezintă reacţia de adaptare a ochiului nostru la o culoare, formându-i complementara. Această reacţie este de scurtă durată  şi defineşte rolul activ al ochiului în contact cu o culoare.
  • culorile fizice definesc fenomenele de răspândire a luminii, prin refracţie, reflexie, difracţie.
  • culorile chimice sunt legate de corpul care le poartă, sunt permanente, nu sunt subiective precum cele fiziologice, ele ţin de lumea exterioară. Exemple sunt culorile plantelor, ale mineralelor, ale picturilor după ce acestea au fost finalizate.

Produsele sunt create de: IG FashionDesigns, ElfinaDesign, Bo3mia, SzaboMaria, MonicaAlexandru, BohemianSin, Myriam, Cinnamon&Cloves.

 

Comentarii

Mihaela Ion este manager cultural cu o experienţă de peste 17 ani în cadrul industriei creative şi culturale româneşti şi cu un doctorat în istorie. Pe lângă educaţia universitară dedicată istoriei artei, Mihaela s-a specializat în domeniul managementului cultural în Londra şi Paris prin bursele acordate acesteia, de către Fundaţia Gabriela Tudor şi Ministerul Culturii din Franţa. Este co-fondatoare a Revistei Atelierul (Asociaţia Atelierul de Creaţie) şi a proiectelor generate de această comunitate internaţională: "Creative Night Talks", "Noaptea albă a creatorilor şi designerilor de produs". Este evaluatoare independentă pentru diferiţi cofinanţatori publici. Curatoriază expoziţii în diferite galerii de artă şi spaţii de consum de artă, din România şi străinătate. Este International Board Member AICA (Asociaţia Internaţională a Criticilor de Artă) şi membră a departamentului de Digital Strategies a aceleiaşi asociaţii. https://mihaelaion.com/

RELATED POST

  1. […] Este efectul produs prin alăturarea a două culori diferite ce acoperă o suprafaţă  în proporţii inegale. Factorii de care depinde acest contrast sunt intensitatea culorilor folosite şi dimensiunea suprafeţei ce va fi colorată. Goethe este cel care propune prin teoria sa, anumite proporţii între culori astfel încât compoziţia să fie echilibrată, unitară cromatic,  vezi articolul aici. […]

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share