Distribuie articolul:

„Lifeiscolourl” este pseudonimul celei mai tinere colaboratoare Atelierul. Ne bucurăm că face parte din echipa Atelierul şi că are entuziasmul unui “atelierist”. Acesta este primul ei interviu, un interviu luat Maiei Grozăvescu. Enjoy

A fost odată ca niciodată un basm, şi dacă nu ar fi existat, atunci nu aş mai fi aici să vi-l povestesc.  Se spune că în regatul Maiei Grozăvescu, unde locuiau toţi cetăţenii grozavi, se află un geamantan plin cu grozăvenii. Uimiţi de conţinutul acelui geamantan, noi, admiratorii, am rugat-o pe Maia san ne povestească cum a ajuns să le creeze. Iată povestioara:

1. Povesteşte-ne puţin despre artizanul din spatele brandului Maia Grozăvescu . Care este meseria ta de bază şi cum ai intrat în lumea handmade-ului?

Eu am terminat acum vreo 4 ani scenografie de teatru, dar lucrez la o casă de producţie publicitară chiar din timpul facultăţii. Fac decoruri pentru spoturi publicitare. Desenez schiţe, amenajez spaţii, coordonez construcţii de decor. Pare creativ şi cred că într-o oarecare măsură chiar este. Doar că e mai greu de controlat, sunt mai mulţi oameni implicaţi şi cred că aveam nevoie de ceva mic pe care să-l fac eu. De la un capăt la altul.

Aşa că anul trecut, la o „şezătoare în pijamale” cu prietenele mele, care au în ultimul timp o aliura de ” art patron „, am inventat o scuză de a  ne aduna in jurul unui proiectel drăgălaş. Nu era cine stie ce plan, dar era foarte distractiv. Stăteam de vorbă, eu desenam chestii, ele se exaltau şi făceau planuri de PR. Totul foarte ” low profile”. Pe urmă s-a ivit şansa participării la un târg hand made şi am zis să încercam şi noi. Doar aşa, ca să vedem ce zice” publicul”. Am avut un stand drăguţ şi am vândut mai bine decât ne aşteptăm. Pe mine asta m-a motivat mult şi a contat şi în evoluţia „grozăveniilor”, care au devenit mai elaborate şi mai complexe.

2. Pe lângă produsele deosebite din magazinul tău, am observat că şi modul de prezentare este unul inedit. Ce ne poţi spune despre modul tău de prezentare?

Prezentarea e crucială! Nu spun asta pentru că lucrez în publicitate şi ştiu sigur că imaginea vinde. Asta e la îndemâna oricui . E crucială pentru că vorbeşte despre autor la fel de clar ca şi produsul în sine. Prezentarea precum şi întreaga identitate a brendului (ca să zicem aşa) spune tot. Spune cui i se adresează produsul, cât de creativ, citit, cultivat, snob, pasionat sau autentic e autorul. Şi până la urmă aşa ar trebui sa fie. Aşadar modul de prezentare al produselor mele mă reprezintă în totalitate. Colorat, schimbător, în căutare de mai bun, mai nou, mai special.

3. Ai fost/ Eşti autodidactă sau ai un mentor?

E greu de zis. Prima intenţie era să spun că am fost sută la sută autodidactă. Şi dacă mă refer strict la accesoriile pe care le fac, atunci da, nu m-a ghidat nimeni. Dar surse de inspiraţie, oameni care mă influenţează sunt mulţi şi contează şi asta.

4. Care sunt lucrurile care au lăsat şi lasă amprente în munca ta (în sensul bun, desigur)? Care sunt lucrurile care te inspiră?

Mă cam inspira tot. Oamenii din jur, de la străini la apropiaţi, culorile, obiectele decorative sau de uz casnic, muzica, filmele, cărţile. În special cărţile. Cam tot ce inspiră în general pe oricine să facă orice. Interesant e felul în care fiecare dintre noi păstrază anumite lucruri şi pe altele le trece neobservate.

5. Spune-ne cinci ingrediente magice folosite pentru a realiza fiecare produs.

Păi ar fi aşa :  îndemânare, bucurie aproape bolnăvicioasă, plastic, chef, o poveste.

6. Cum ai reuşit să-ţi creezi un nume în această lume?

Of! Păi nu cred că mi-am creat un nume. În orice caz nu încă. Defapt asta e unul dintre regretele mele, că nu mă dedic cu totul plăcerii ăsteia de a face drăgălăşenii aparent nefolositoare. Cred că pentru a-ti crea cu adevărat un nume trebuie să munceşti mult, să te agiţi şi să te dedici.

7. Ce sfaturi i-ai da unui pasionat al handmade-ului -aflat la început- într-o ţară în care acest „fenomen” se află doar la început?

Cam aceleaşi sfaturi pe care mi le-am dat şi mie . Să se gândească bine înainte de a face ceva. Să fie autentic pentru că se poate, oricât de puţin original ar fi procesul lui lucrativ. Să ştie cine e el şi cine e ipoteticul destinatar al creaţiei lui.

8. Ai renunţa la locul tău de muncă pentru a te dedica pasiunii tale full-time? În ce condiţii?

Se pare că deocamdată nu sunt în stare să o fac. Poate că aş renunţa dacă aş avea un plan de lungă durată bine pus la punct. E încă un hobby şi deocamdată nu am găsit metoda cea mai bună de a-l transforma într-un stil de viaţă. Eu sunt, spre ruşinea mea poate, o fire mai pragmatică, care se acomodează greu cu schimbările.

9. Cum arată şi ce cuprinde atelierul Maiei Grozăvescu?

Atelierul ei e la mine în casă. Maia îşi desfăşoară activitatea seara, la lumina lămpii de pe birou. Acolo sunt toate cele necesare şi acolo e de obicei şi Musse, pisica malefică a cărui scop e să incomodeze . Atelierul/ sufragerie/ bucătărie/ bibliotecă îl mai cuprinde şi pe V. care se uită la televizor sau lucrează şi el. De obicei e o atmosferă de şezătore. Se ascultă muzică , audiobook-uri sau sterile.

10. Doreşti să păşesti mai departe pe acest drum?

Mi-e greu să spun că ăsta ar fi un drum. E mai degrabă o alee subţirică pe care mă mai plimb din când în când ca să mă relaxez şi să mă îmbunez, la care nu sunt dispusă să renunţ.