Distribuie articolul:

Nu ştiu ce ai răspunde tu la această întrebare, dar am facut o mică investigaţie. Nu foarte complexă în genul Hercule Poirot, ci am întrebat câteva creatoare în ale handmade-ului dacă îşi scot la plimbare creaţiile sau le încredinţează această onoare altor reprezentante ale sexului frumos.

Ei bine, am aflat că majoritatea au păşit în acest domeniu tocmai pentru că nu găseau accesorii potrivite personalităţii lor. Şi uite aşa s-au gândit că mai bine şi le-ar crea cu mânuţele proprii. Numai că scopul s-a metamorfozat între timp şi a rezultat, nu un fluture ci o adevărată îndeletnicire .

Cu timpul au realizat că podoabele bucură din ce în ce mai multe priviri. Urmarea firească a fost uimirea şi dăruirea lor plină de recunoştinţă acelor admiratori şi apoi, de ce nu, vânzarea obiectelor respective. Imediat le-au “urcat “ şi pe net, şi ce să vezi, mai mulţi admiratori. Cerinţele fiind mai mari, încrederea a crescut, aşa că s-au gândit să creeze după imaginaţia proprie, dar să se adreseze şi altor gusturi.

Din micul meu sondaj a rezultat că multe reprezentante îşi poartă creaţiile. Unele optează doar pentru accesorii create personal și le poartă atât din plăcere cât şi pentru a le face reclamă, iar altele doar din când în când câte o broşă sau o piesă mai haioasă, în funcţie de starea de spirit.

Sursă imagine

Dar există şi o categorie considerabilă din lumea handmade-ului care nu poartă ceea ce creează. Această afirmaţie nu condamnă această categorie a “ nepurtătoarelor”, căci la un moment dat ajungi să gândeşti în spiritul pur al creaţiei. Nu mai iei in calcul dacă e uşor de accesorizat, la ce se poate purta, dacă e comercial. Pur şi simplu inspiraţia şi-a făcut de cap şi asta e ceea ce a rezultat.  Faptul că un accesoriu este purtat nu este confirmarea necesară pentru ca acel obiect să fie declarat deosebit.

Cred că acesta este şi cazul persoanelor care nu poartă bijuterii în general. Nevoia de frumos se manifestă în sens invers.  Sunt cele care iubesc frumosul dar nu au un look feminin. Şi atunci rezultă creaţii revărsate din preaplinul esteticului din interior, nemanifestat la exterior.

Mai există acel aspect când accesoriile nu sunt purtate tocmai pentru că sunt prea reuşite şi ar fi păcat să le oprească pentru uz personal. Recunosc că mă regăsesc şi eu în această afirmaţie. În momentul în care am realizat un obiect de care sunt foarte mândră îl expun spre admiraţia celorlalţi. Şi nu doar pentru perspectiva venitului imediat ci pentru că e prea frumos să-l ţin acasă în aşteptarea vreunui eveniment demn de aşa ţinută. Consider că îmi oferă o bucurie mai mare când văd o clientă foarte încântată să-l poarte. Cum afirmau şi subiectele sondajului, parcă e mai mare satisfacţia când le vezi purtate de altcineva.

N-aş putea toţusi să omit, cu riscul de a fi puţin critică, acele persoane prezente la târgurile handmade care se transformă practic în suporturi de bijuterii mişcătoare. Neluând în seamă ţinuta cu care s-au prezentat la târg, atârnă la propriu tot felul de accesorii cum ar fi inele, brăţări, coliere, broşe ca un adevărat comerciant care se respectă.

Participăm la târg cu scopul de a vinde, e evident, dar nu trebuie să uităm totuşi ceea ce reprezentăm. Când porţi ceva lucrat manual, ceva la care te-ai gândit şi ai muncit, atunci trebuie să-l scoţi în evidenţă ca pe ceva unic. Dacă nu se potriveşte, atunci renunţă la el. Accesoriul trebuie să-i confere ţinutei acel aspect chic, fashion şi original, nu e un obiect expus spre vanzare.

Sursă imagine