Distribuie articolul:

Ultimele mele articole au fost tip opinie despre lumea handmade (partea I și partea a II-a), iar spre surprinderea şi bucuria mea au avut un mare succes. Voi începe prin a muţumi celor care au citit, comentat şi celor care chiar s-au identificat cu părerile mele. De data aceasta voi dezbate un nou subiect controversat şi interesant – târgurile handmade.

În special în această perioadă, sunt organizate multe târguri handmade, multe deja consacrate, cunoscute celor interesați de handmade, dar și unele noi care încearcă să intre pe piaţă. De aceea cred că este un subiect care poate fi mult dezbătut, mai ales acum, la început de sezon.

Voi încerca să enumăr şi să dezbat atât avantajele cât şi dezavantajele acestor târguri, cum aş vedea eu târgul handmade ideal, ce impact ar trebui să aibă şi multe altele. Voi analiza, sistematic, fiecare aspect al târgurilor handmade, aşa cum le văd eu (și nu numai) şi în acest mod voi evidenţia puncte pro şi contra.

Ce este un târg handmade?

Poate părea o întrebare stupidă, dar cred că multe persoane nu ştiu exact ce presupune acest concept. În prezent, un târg handmade este acel eveniment organizat cu scopul promovării şi vânzării produselor handmade (sau cel puţin aşa ar trebui, dar vom discuta mai în detaliu şi despre asta) la care participă artizani și designeri de handmade, contra unui cost. Din păcate, în ziua de azi, definiţia unora ar fi: acei amărâţi care vând nişte prostii în frig. Un târg handmade bine organizat, prezentat și promovat, la care şi tu te prezinţi corespunzător, poate reprezenta o sursă importantă de promovare. Dar, în acelaşi timp, un târg la polii opuşi poate contribui considerabil la promovarea unei imagini nu tocmai favorabile a produselor handmade. Deci, ar trebui să avem grijă unde şi cum ne promovăm.

Organizare şi locaţie

La acest capitol voi atrage iar replici dure. De ce? Pentru că de multe ori organizarea lasă de dorit, iar locaţia la fel. Am participat la câteva târguri în ultimii cinci ani, suficiente cât să îmi formez nişte păreri. Părerea mea generală este că majoritatea nu sunt organizate cum ar trebui și în niciun caz în favoarea vânzătorilor. Excepţii există. Nu voi da nominalizări, pentru că am înțeles că totul este subiectiv şi nu vreau să fac nici un fel de reclamă, pro sau contra.

Revenind, prin organizare mulţi înțeleg un afiş postat pe toate reţelele de socializare şi nimic mai mult, o taxă de multe ori uriaşă, trasarea unui caroiaj cu cretă pe asfalt şi cam atât. Acum trei ierni făceam haz de necaz că am plătit pentru un metru de stat în frig.

Voi vorbi mai jos despre selecţie sau preselecţie, lucruri pe care nu mulţi organizatori le fac.

A organiza un târg handmade presupune multe, şi nu voi intra în detaliile administrative (aprobări de la primărie şi alte detalii), dar de multe ori organizatorii uită de plăcerea şi dăruirea necesară unui astfel de eveniment, și de cele mai multe ori se transformă doar într-o afacere. Locaţia este însă foarte importantă. În principiu nu prea sunt de acord cu târgurile în aer liber, cel puţin nu cum sunt majoritatea. Dau impresia de vândut „la tarabă”, artizani talentaţi sunt comparaţi cu acele minorităţi, cu care chiar nu am nimic, dar situaţia nu este comparabilă.

Astfel de locaţii, pe stradă sau la marginea străzii, ar trebui evitate. Sunt convinsă că pentru organizatori costurile sunt mai mici, dar trebuie să ne respectăm reciproc şi mai ales să încercăm să schimbăm părerea preconcepută a oamenilor despre handmade. Şi nu vom reuşi dacă tot ce înseamnă handmade pentru ei, sunt acele tarabe pe care le văd în drum spre casă sau la metrou. Locaţia ar trebui aleasă cu atenţie, chiar dacă este în aer liber – poate fi într-un parc, la o terasă chic în aer liber, vara, cu umbreluţe, un spaţiu destinat strict pentru iubitorii şi vânzatorii de handmade. Dacă nu este în aer liber, trebuie să fie într-un loc aerisit, destul de spaţios, bine promovat, și de ce nu un loc trendy, căutat, astfel ca posibilii cumpărători să ştie unde să vină. Probabil costurile vor creşte, dar dacă am fi cinstiţi cu toţii, nu ar trebui să crească fantastic.

Poate nu are legătură cu subiectul, dar referitor la cum aş vedea eu locaţia perfectă – mă duce gândul la un serial foarte drăguţ pe care l-am văzut în ultima vreme „The Paradise”, care prezintă povestea unei tinere cu multe idei şi aspiraţii pentru perioada în care trăieşte, care lucrează în galeriile Paradise, un mic colţ de rai pentru femeile din secolul trecut. Dacă vizionaţi chiar şi doar o secvență, veţi remarca acea imagine de vis – eu ador perioada aceea, cu acele rochii super feminine, mănuşi şi umbrele cu dantelă, parfumuri fine, ţesături şi cristale, unde totul este aranjat perfect şi feminin, astfel încât să te pierzi într-un paradis care te îndeamnă să cumperi. Ei bine, visez acum, dar aşa văd eu un târg ideal!

Selectarea participanţilor

Consider că selectarea sau preselecţia participanţilor la un târg handmade este una din condiţiile cele mai importante. Dacă dorim să fim cinstiţi faţă de cumpărători, dar şi față de participanţi, și de asemenea dacă dorim un târg de calitate şi succes, trebuie să realizăm această selecție cu seriozitate.

Probabil mulţi vor afirma că aceste preselecţii se fac de fiecare dată, dar voi contrazice pe mulţi dintre ei, deoarece multe preselecţii nu se fac cum trebuie sau se fac doar formal. Şi o spun tot din experienţa proprie. De cele mai multe ori se merge pe întâietatea participanţilor din anii trecuţi, un lucru cu care sunt doar parţial de acord.

Cum văd eu selectarea unor participanţi pentru un târg handmade? În primul rând mergeţi pe principiul calitate, nu cantitate. Din păcate, aici am multe remarci pentru organizatorii de târguri care selectează zeci de participanţi de dragul unui profit, pe care îi înghesuiesc într-un spaţiu mic, în care cu greu reuşeşti să te remarci, fără să fie atenţi la calitatea produselor şi de multe ori la faptul că acestea nu sunt handmade. Probabil mulţi aţi remarcat la târguri chinezării – chiar nu am nimic cu distinsa republică, dar nu le pot considera produse handmade şi nu accept ca lângă mine să fie un stand cu produse luate la 1 leu din Dragonul Roşu şi revândute ca şi produse handmade. Nu mi se pare corect nici faţă de alţi vânzători şi artizani care chiar creează handmade şi nici faţă de imaginea handmade-ului românesc. Ştiu că tot insist pe acest lucru şi mai ştiu că handmade în România nu înseamnă acelaşi lucru ca în alte ţări, de aceea chiar nu pot accepta astfel de întinări suplimentare ale imaginii acestei activități.

Un exemplu bun de selectare a participanţilor am trăit-o la Noaptea albă a creatorilor și designerilor de produs, eveniment organizat de Revista Atelierul. Am zis că nu fac reclamă, dar având în vedere că este un proiect intern, voi vorbi despre el. Evident, ca orice proiect nu a fost perfect, sunt lucruri care ar putea fi îmbunătăţite, dar am apreciat mult două aspecte: selectarea serioasă după portofoliu de lucrări şi organizarea în diverse locaţii în funcţie de categoria de produs: bijuterii şi accesorii, vestimentaţie, obiecte de decor.

Promovare

Voi încheia această primă parte a articolului, cu un subiect destinat în principal organizatorilor, dar, de ce nu, şi participanţilor. Promovarea evenimentului este un aspect peste care se trece de multe ori prea uşor cu vederea. Rar am întâlnit târguri cu adevărat promovate. Nu mă ajută profesia să cunosc detalii de marketing, dar cred că imi pot da cu părerea.

Un târg trebuie promovat din timp, pe diverse canale, atât scrise cât şi media. Nu cred că este suficient să distribuim un banner sau afiş pe site-uri de socializare tip Facebook şi să trimitem email-uri la foşti participanţi sau diverse persoane interesate. Trebuie să apelăm şi la surse media, presa scrisă sau radio şi televiziune. De asemenea, distribuirea de flyere în locaţii cât mai diverse poate ajuta tare mult. Sau afişe puse din timp şi constant în preajma, sau de ce nu, exact în locaţia în care se va organiza târgul.

De cele mai multe ori posibilii cumpărători ajung accidental la un astfel de eveniment și nepregătiţi financiar. Dacă aceștia află din timp despre evenimentul în cauză, cu siguranţă vor veni pregătiţi şi interesaţi de târg.

Poate eu văd lucrurile diferit, din prisma participantului, dar totuşi consider că pentru acei bani plătiţi pentru taxa de participare (de cele mai multe ori foarte mare) participantul trebuie să primească ceva în schimb, trebuie să ştie că evenimentul a fost bine organizat, promovat, iar calitatea a fost luată în considerare.

Voi reveni cu partea a doua, în care vom dezbate şi alte puncte de vedere despre târgurile handmade. De asemenea, dacă aveţi vreo sugestie sau reclamaţie vă aştept cu un comentariu la acest articol.