Distribuie articolul:

Lovindu-mă de refuzurile colegilor de breaslă cu privire la schimbul de experienţă, m-am hotărât să vă ghidez din nou către marketing, mai exact să înţelegem ce înseamnă concurenţa. Vreau să fie un articol realist şi acid.

Sunt Rucsandra, şi vreau să recomand celor interesaţi de studiul mai aprofundat al marketingului şi publicităţii, aceste două cărţi de bază ale acestui domeniu relativ nou la români – Principiile Marketingului şi Managementul Marketingului, ambele scrise de Phillip Kotler. O să fiu foarte obiectivă în acest articol, nu o să bat câmpii. Voi selecta doar categoriile concurenţei care ne interesează pe noi artizanii.

Mie imi place să denumesc concurenţa, un rau necesăr. De ce? Păi, foarte simplu – dacă artizanul X este singur producător şi vânzător de bijuterii din mărgele rotunde de pe piaţă, clienţii ar cumpăra bijuterii doar de la el, pentru că nu au de ales, şi bineînţeles că ar cumpăra numai gama restrânsă comercializată de artizanul X, pentru că acesta nu ştie să facă decât mărgele rotunde şi roşii. Ce s-ar întamplă dacă mai apare şi artizanul Y, care face bijuterii din mărgele multicolore? Evident, lista de clienţi ai artizanului X s-ar subţia simţitor, nu? De ce? Pentru că ne-am plictisit de atâta roşu și rotund, vrem şi altceva. Aşadar mergem la competitorul său.

Deci este un rău necesar pentru că favorizează dezvoltarea ofertei și a tehnologiei; favorizează dezvoltarea în sine a afacerii artizanului X sau Y, îi face cunoscători mai buni ai nevoilor pieţei. De aceea şi societatea a evoluat rapid, diversificarea şi multiplicarea nevoilor era inevitabilă. Aşa că vom dori mărgele mai mici, mai mari, în alte culori decât roşu şi alte forme decât rotunde. Ei bine, vrem şi cercei, brăţări, broşe, îmbrăcăminte diferită, încălţăminte pentru ploaie, pentru nuntă etc – asta înseamna multiplicarea şi diversificarea nevoilor clientului, care este de fapt noţiunea de bază a economiei.

Prin urmare: este rău pentru că te pune la mai multă muncă, dar necesar pentru că te face să fii mult mai bun decât competitorul tău. Astfel ai produse mai calitative, mai frumoase. Româneşte vorbind, orice şut primit este un pas înainte 🙂

Concurenţa este clasificată în două mari categorii:

1. Directă – înseamnă că toţi producătorii de coliere handmade se adresează aceleiaşi categorii de clienţi, şi anume, femei şi adolescente, cu buget minim spre mediu, cărora le plac obiectele handmade şi îşi doresc achiziţionarea unui astfel de colier.

2. Indirectă – înseamnă că o firmă producătoare de bijuterii din pietre preţioase se adresează unui alt segment de piaţă, nefăcând concurenţă directă cu produsele tale handmade. Pe româneşte, un vip multimilionar nu îşi va dori cu ardoare un colier handmade, oricât de frumos este el, vrea platină, diamante etc. Segmetul de piaţă aici este format din persoanele cu venit mare.

În concluzie, subcategoria concurenţei directe care ne interesează pe noi se numeşte concurenţa de marcă. Acest lucru înseamnă că produsele fiind similare şi se adresează aceloraşi nevoi, trebuie să se diferenţieze calitativ.

Mai adaug încă două caracteristici des intâlnite la noi, mai ales a doua decât prima !

1. concurenţa loială – adică, afacerea ta este legală şi are la bază perfecţionarea continuă a artizanului pentru a rămâne un producător de top şi a fideliza clientela.

2. concurenţa  neloială – adică denigrarea concurenţilor (nu cumpăra de la ăla că produsul e luat la kilogram, nu e făcut de mână, este o chinezărie), confuzia intenţionată a mărcilor ( gen Adibas, Nicke etc), vânzarea fără forme legale, care duce la practicarea unor preţuri mult mai mici şi vânzarea fără profit, doar pentru a fi cunoscut pe piaţă şi a submina concurentul pe produsele respective.

Aţi auzit de brainstorming? Eu da. Am făcut marketing, dar mi-a trebuit ceva vreme să îi şi înţeleg cu adevărat semnificaţia. Aceasta  „furtună de creiere” este de fapt o şezătoare de la ţară – unde se întâlnesc femeile să lucreze eficient şi constructiv, discută despre cum faci modelul mai frumos, mai curat, mai complex, care este cererea la oraș, etc. Este un schimb de experienţă între artizani cu efecte strict pozitive. Nu poţi să pleci de la o şezătoare decăt cu idei mai bune legate de activitatea ta.

Specialiştii contemporani au luat şezătoarea, au mutat-o la oraş în nişte birouri fancy, au adus nişte costume scumpe pentru membri echipei, au denumit-o brainstorming şi au scris cărţi pe tema asta. Tare, nu?

Secretomania – de ce o fi atâta răutate, nu înțeleg. Crezi că tu, cel care faci quilling, dacă îmi spui de unde cumperi lacul de finisare ca să mă ajuti, iţi iau şi clientela odată cu informaţia? Total greşit. Chiar dacă lucrăm acelaşi tip de tehnică, suntem unici, fiecare are stilul său, imaginaţia sa, ritmul său de lucru şi talentul său. Degeaba folosim acelaşi lac dacă tu eşti foarte talentat şi eu nu. Din acest motiv m-am hotărât şi să fac seria despre quilling. Aşadar, voi divulga aceste secrete fără ruşine!

În speranţa că acest articol este folositor, măcar pentru unii, vă îndemn să divulgaţi secretele meseriei şi să îi învăţati şi pe alţii, pentru că doar astfel veţi evolua şi voi ! Schimbul de experienţă este pozitiv.

Până data viitoare, vă urez creativitate şi perfecţionare!

Dacă vrei să urmărești activitatea mea și în afara Revistei Atelierul, aici este site-ul meu.