Nadezhda Sokolova s-a născut în 1973, Dresden (RDG). În 1986 a intrat la Școala de arte din Novgorod, iar în 1995 a absolvit cu diplomă de excelență Departamentul de Publicitate a Școlii de Cultură din același oraș. În anul 2000 și-a susţinut diploma la Facultatea de Arte și Tehnolgie, Universitatea de Stat din Novgorod Yaroslav Mudry.
Din 1996, Nadezhda Sokolova participă la expoziții. Principalele înclinații ale artistei sunt: desenul, grafica, baticul, miniatura mstiorskya, păpușa de autor. De asemenea, Nadezhda Sokolova este autorul unui stil original în miniatură.
Până la momentul în care a început să lucreze cu baticul, Nadezhda a dezvoltat un stil original în miniatură, iar această experiență s-a răsfrâns și asupra lucrului în tehnica baticului. A efectuat și baticuri simple – pictate, dar a experimentat și cu baticuri calde – adică cerate, iar într-un final toate aceste încercări au adus-o pe artistă la o tehnică nouă combinată. Această tehnică este rezultatul experienței în pictură și bineînțeles în miniatură.
De ce totuși artista numește această tehnică, tehnica baticului? Doar pentru că folosește tehnicile baticului rece adică pictat, și utilizează materialele necesare care se folosesc doar în baticurile pictate – acestea sunt vopselele acrilice pentru batic (Gamma, Decola, Dye-Na-Flow, Javana, Lefranc & Bourgeois) -contururi colorate de la aceeași producători, și textile – mătasea artificială, pe care artista a descoperit-o recent. Este puternică pentru panouri, nu se extinde ca mătasea naturală și are o absorbție foarte bună.
Alt secret al artistei este, că pentru a evita momentele în care vopseaua se poate prelinge, Nadezhda folosește feonul pentru uscarea unor anumite zone cum ar fi fața, mâinile etc.
Dar ce este totuși baticul?
Baticul este o țesătură din in, mătase sau bumbac, imprimată cu un desen colorat, executat deobicei manual, prin diverse tehnici specifice picturii pe pânză. În prezent se cunosc trei tehnici ale baticului.
Baticul cu noduri: tehnică simplă, presupune obținerea unui desen prin înnodarea sau împăturirea pânzei, înainte de a fi vopsită. Locurile înnodate sau pliate nu rețin colorantul și creează un desen specific, de obicei monocolor.
Baticul pictat: se folosesc coloranți textili diluați, care se aplică cu pensula pe pânza bine întinsă (de ex. într-un stil acuarelat, profitând de efectele de difuzie, inerente).
Baticul cerat: similar baticului clasic, se desenează cu parafină sau ceară topită pe pânză, după care se vopsește și apoi se elimină parafina. Zonele acoperite de ea rămân albe.
Tehnica si arta baticului sunt originare din nordul Indiei, Malaysia și Indonezia. Au fost introduse în Europa de olandezi (sec. XVI). Baticul a devenit mai apoi o tehnică de exprimare curentă în artele decorative (inclusiv în design-ul vestimentar) dar și în arta populară, fiind astăzi, în variantele ei simplificate, chiar și un procedeu casnic.
Imagini, informații preluate, traduse și adaptate: teresa-design.com
wikipedia.org
artnow.ru
Fără comentarii