Distribuie articolul:

Bună tuturor! După o lungă perioadă de pauză creativă revin cu un articol, care sper să ridice semne de întrebare, să inspire şi de ce nu, să vă motiveze să aplicaţi câteva din ideile mele. În ultima vreme am fost prezentată drept Ramona, cea cu articolele acide și sper ca acid să nu însemne răutăcios. Sunt o persoană perfecţionistă, ceea ce nu este tot timpul o calitate, deoarece generează mult consum interior, iar articolele mele mi le doresc inspirante.

Îmi doresc o lume în care produsele handmade să tindă spre artă şi să se desprindă de zona de meşteşug, pe care o respect foarte mult, dar este într-un fel limitată. Mi-aş dori de asemenea o triere şi o susţinere pentru acei artizani care au potential să devină artişti. De aceea mă gândesc de mult să abordez această temă, care deşi evidentă, nu este respectată mereu.

Ce reprezintă calitatea unui produs? De ce unii artizani fac rabat la calitate, deşi acest aspect ar trebui să primeze? Cum putem îmbunătăţi calitatea produselor noastre? Unde greşim? Cum poate calitatea unui produs să ne ridice deasupra concurenţei? Cum poate lipsa calităţii să ne doboare? Sper să găsiţi răspuns la toate aceste întrebări în rândurile ce urmează. Vă previn, am tendinţa de a realiza articole lungi, deci luaţi un loc şi citiţi cu atenţie. Din nou, vreau să accentuez că acestea sunt ideile şi părerile mele, nu sunt legi universale, nu sunt vreun guru sau Moise, dar mereu încerc să mă pun în pielea clientului şi am fost şi vânzător şi client în acelaşi timp de multe ori.

Să începem cu o definiţie din DEX a calităţii. Poate sună stupid, dar am întâlnit mulţi români care nu cunosc foarte bine limba română sau de asemenea de multe ori unele concepte ni se par atât de evidente încât uităm sensul de bază.

CALITÁTE, calități, s. f. 1. Totalitatea însușirilor și laturilor esențiale în virtutea cărora un lucru este ceea ce este, deosebindu-se de celelalte lucruri.

Prima definiţie oferită mi se pare ceea mai potrivită pentru un produs handmade. Se intersectează puţin cu ideea de unicitate, dar până la urmă dacă realizaţi produse de calitate va fi mereu metoda cea mai simplă să vă diferenţiaţi de ceilalţi, mai mult decât tehnica folosită sau chiar nişa de clienţi pe care aţi ţintit-o.

Părerea mea este că nimeni nu mai poate reinventa roata, la fel şi în handmade, există un procent mic de artişti suficient de talentaţi şi inspiraţi care să vină cu o idee total nouă. Ce facem, noi ceilalţi care poate realizăm acelaşi tip de produs precum alţi o sută de artizani? Calitatea este primul aspect pe care trebuie să-l luaţi în calcul.

Folosiţi materiale şi unelte de calitate! Indiferent de tehnica folosită sau scopul produsului handmade, importantă este materia primă. Am văzut de prea multe ori, produse lucrate frumos, dar din materiale proaste. Şi mă întreb de ce? Mi s-a întâmplat şi mie să cumpăr materiale care păreau în regulă, dar ulterior au reuşit să-mi distrugă ore de muncă. Voi atinge acest subiect în următorul punct. Pot concluziona cu un exemplu culinar: o măncare bună se face cu ingrediente bune, proaspete, de calitate. Degeaba te pricepi să găteşti, dacă foloseşti carne alterată, mâncarea va deveni oribilă, chiar nocivă. Vi se pare exagerat exemplul dat? Eu cred că cel mai nociv lucru la un produs realizat cu materiale de proastă calitate (acestea scăzând calitatea produsului finit, indiferent de talentul vostru) este că va fi nociv imaginii voastre ca şi artist. Lumea vă va admira virtual, dar real vor ezita să vă cumpere. Cum spune mama mea: bun cu bun se face!

Aţi greşit? Încercaţi din nou şi nu puneţi spre vânzare un produs de care nu sunteţi mulţumit din punct de vedere calitativ. Nu veţi reuşi decât să vă stricaţi imaginea într-un mod poate iremediabil, doar pentru că nu aţi avut curaj să renunţaţi la un produs, ore de muncă şi materiale irosite. Chiar dacă veţi reuşi să păcăliţi pe cineva să-l cumpere, acel client va fi unul pasager, nu vă va recomanda altor clienţi şi poate vă va face şi o reclamă negativă. Nu aruncaţi piesele eşuate! Păstraţi-le pentru comparaţie, pentru a vă aminti de unde aţi pornit şi unde aţi ajuns. De asemenea sunt utile pentru a vedea unde aţi greşit. Este uman să greşeşti, deci nu te descuraja, oricine poate greşi, dar sunt puţini ce pot evolua şi se pot ridica deasupra greşelilor.

Realizaţi produse cât mai aproape de perfecţiune!!! Am pus trei semne de exclamare, chiar dacă literar nu este permis, pentru a sublinia această idee în care cred cu tărie. Am întâlnit tot mai des sintagma „trebuie să fie imperfect pentru a dovedi că este făcut de mână” sau ” dacă arată perfect, nu e handmade” şi alte idei în acelaşi context. Sincer, mi se pare greşit din toate punctele de vedere. Perfecţiunea nu există, de acord, dar trebuie mereu să tindem către ea.

Perfecţionaţi tehnica! Am atins mai devreme acest aspect şi revin puţin asupra lui deoarece este foarte important. Studiaţi frecvent şi experimentaţi lucruri sau tehnici noi. Urmaţi cursuri de specialitate sau dacă nu dispuneţi de partea financiară, internetul este plin de cărţi, tutoriale. Încercaţi mereu să faceţi lucruri tot mai bune, chiar dacă cei din jur vă admiră, fi-ţi mai critici decât ei. Acest lucru va duce la produse tot mai calitative şi vă va diferenţia de ceilalţi artizani. Pot să dau un exemplu legat de lut polimeric: mulţi artizani modelează floricele şi buburuze şi chestiuţe amuzante, dar sunt puţine pe care eu le-aş cumpăra. Puţini se inspiră cu adevărat din natură, puţini analizează cu adevărat culorile şi formele reale. Ştiu că sunt amuzante, dar albinuţele sunt galbene, nu albastre, de asemenea florile nu sunt chiar în toate culorile pământului. Vă place să realizaţi aşa ceva, faceţi un studiu înainte de a crea. Nimeni nu poate copia natura, ea este perfectă prin definiţia ei, dar nu înteleg de ce marii pictori reuşeau să o redea aproape perfect în picturile lor şi tindeau spre perfecţiunea ei, iar noi artizanii ne abatem atât de rău. Nu generalizez, am văzut unele creaţii (nu voi da exemple, nici pozitive, nici negative) atât de aproape de realitate încât ai tendinţa de a atinge, mirosi acele flori, doar pentru a te convinge că nu sunt reale. Şi apoi rămâi uimit şi începi să priveşti persoana care le-a realizat cu admiraţie, te întrebi dacă tu ai fi în stare şi realizezi că nu şi atunci deja te întrebi unde ai putea purta aşa ceva și de aici până la pasul în care scoţi portofelul este un drum foarte mic. Până la urmă, acesta este scopul, nu? La poli opuşi dacă văd o creaţie, ce-i drept handmade, dar realizată cu multe imperfecţiuni, neglijent şi atât de departe de realitatea din care este inspirată – ok, mă minunez, dar nu în sens pozitiv, mă gândesc că sunt mulţi copii care ar putea realiza aceea piesă, părerea mea despre produsele handmade se înrăutăţeşte şi evident plec, nu cumpăr acea piesă. Poate am dat exemple total opuse, dar nu cred că sunt ireale, am văzut de multe ori astfel de cazuri.

Finisarea pieselor realizate din lut polimeric, dar şi din sârmă, lemn sau orice alt material, este foarte importantă. Poate aţi lucrat ore în şir la o bijuterie sau obiect de decor, dar dacă aspectul final nu este unul perfect finisat până la ultimul detaliu, aţi muncit degeaba. Sunt obiecte, în general cele din lemn, care au acel aspect vechi, vintage, de obiect zdrenţuros, dar acel aspect este realizat intenţionat prin tehnici de finisare complexe. Nu trebuie să fie neglijent realizat pentru a da aspect de neglijent sau vechi. Mult mai importantă devine finisarea când nu este vorba de astfel de produse excepţie. O bijuterie trebuie să arate cât mai fin, cât mai delicat, cât mai preţios. Până la urmă principalul inamic al bijuteriilor handmade sunt bijuteriile din metale sau cu pietre preţioase. Deci dacă nu folosim astfel de materiale trebuie să ridicăm materialul folosit la nivel de preţios folosind mici trucuri şi tehnici. Faceţi un obiect textil? Mare grijă la finisaje, cu cusături, nu coaseţi ca un copil la şcoală ci perfecţionaţi-vă tehnica constant. Modelaţi lut polimeric? Mare grijă la amprente şi alte impurităţi! Folosiţi un lac atât pentru protecţie cât şi pentru un aspect mai elegant. Vă plac obiectele mate, atunci mare grijă în timpul lucrului, eventual folosiţi mănuşi chirurgicale.

Testaţi produsele voastre! Revin puţin la greşeli şi produse eşuate. Mi s-a întâmplat de câteva ori să cumpăr produse foarte draguţe, care s-au stricat după prima purtare. Inacceptabil!!! Voi da două exemple, chiar de aş dori să dau nume, nu am reţinut numele acelor artizani şi am uitat complet de existenţa lor, datorită dezamăgirii pe care am avut-o. Am cumpărat o pereche de cercei din MDF, pe româneşte un fel de carton mai dur, ce tinde spre lemn, dar nu este totuşi lemn. Şi din acest motiv nu este la fel de rezistent. Revenind la cerceii mei, nişte reni tare draguţi, de iarnă. Nu mă pricep la traforaj şi mi s-au părut geniali. Erau şi pictaţi frumos şi păreau calitativi, dar m-am păcălit. După prima purtare s-au rupt. Eu chiar am grijă când port bijuterii, ştiu că există şi clienţi neglijenţi cu bijuteriile, dar nu este acest caz. Şi aşa rău mi-a părut. Erau prea subţiri, iar persoana care i-a realizat clar nu i-a testat. Sau ar fi putut să folosească un lac bun sau chiar special, care să le confere o duritate şi rezistenţă mai bună.

Cum testăm? O problemă destul de spinoasă, mai ales când realizăm produse unicat. Nu le putem chiar purta, dar le putem încerca. Bijuteriile sunt produse delicate şi fragile, dar trebuie să aibă un minim de rezistenţă. Cel mai mare pericol sunt materialele metalice pe care le putem folosi în creaţiile noastre. Lanțuri, baze, zale, etc. toate pot oxida, chiar dacă fabricantul spune opusul. Testaţi-le înainte de a le include în piesele voastre. De multe ori nişte amărâte de zale pot strica un colier superb şi credeţi-mă am păţit-o, chiar ne-expuse la apă. După ce testaţi piesele metalice, le puteţi include în creaţiile voastre. Nu este o siguranţă 100%, trebuie să menţionaţi instrucţiuni clare de folosire, purtare, ce agenţi chimici trebuiesc evitați, dar vă apropiaţi mai mult de acest ţel şi aţi îmbunătăţit relativ uşor calitatea produsului vostru.

Preţul. Voi continua cu un aspect spinos, de multe ori derutant al produselor handmade. Unii spun că un produs handmade ar trebui să fie mai ieftin, tocmai pentru că de multe ori nu conţine elemente preţioase. Alţii spun că un produs handmade ar trebui să fie scump. Eu cred că un produs de calitate ar trebui să fie scump, indiferent de scopul sau materialele folosite. Calitatea are în spate automat ore de perfecţionare, materiale calitative, testarea produsului, tehnici studiate, unicitate şi perfecţiune. Nu tot ceea ce este scump este calitativ, deci nu vă ghidaţi doar după preţ când alegeţi un produs handmade. Există artizani talentaţi care nu sunt conștienţi de acest lucru şi se sub-apreciază, sau alţii care ca şi mine fac o greşeală elementară: nu au curaj să ceară bani pe munca lor. Încercaţi să analizaţi critic un produs, ignorând la început preţul, apoi acesta să devină un element în stabilirirea criteriului calitate-preţ.

Ambalaj. Voi încheia cu un element puţin ignorat de mulţi artizani, care contribuie la calitatea unui produs, dar indirect. Cum prezentăm spre vânzare un produs? Cum îl ambalăm? Care va fi haina lui finală? Sunt aspecte foarte importante, care indirect vă vor oferi calitate produselor, care vor da un plus clientului şi vă va ajuta în procesul de fidelizare.

Sper că acest articol deşi foarte lung, să conţină lucruri care să vă trezească întrebări. Cum am spus şi mă repet, nu deţin răspunsurile universale, sunt aspecte pe care nu le respect nici eu şi spre care tind, dar consider că aceasta este calea spre produse calitative şi cred cu tărie că trebuie să ne orientăm spre schimbarea impresiei generale despre handmade. Să ne ridicăm deasupra impresiei de produs la un târg la care ajungi accidental şi cumperi ceva doar ca amintire, să tindem spre artă, produse artistice sau de modă, care pot fi prezentate cu mândrie într-o galerie. Sper să vină ziua în care handmade în România va însemna aşa ceva.

Vă aştept părerile pro sau contra, într-un comentariu la acest articol!

Şi nu uitaţi: calitatea este cea mai bună carte de vizită!