READING

Whoabi Sabi: Te provoacă la asumare, încredere în ...

Whoabi Sabi: Te provoacă la asumare, încredere în sine şi atitudine

Distribuie articolul:
Share

Stilul propus de Whoabi Sabi este eclectic, colorat, trendy, potrivit pentru orice persoană care vrea o multitudine de culori în viaţa sa. Ne-am îndrăgostit de creaţiile realizate de Roxana, prin intermediul brandului Whoabi Sabi, şi în interviul de astăzi vrem să aflăm mai multe despre produsele sale, despre planurile de viitor.

Care este povestea brandului tău, de unde a pornit?

Whoabi Sabi s-a născut în anul 2013 și a prins contur 1 an mai târziu. Întotdeauna am știut că o să fac asta la un moment dat… doar că nu identificam momentul (la fel a fost și cu fumatul: știam că o să renunț într-o bună zi, dar nu puteam vizualiza ziua respectivă, până când din senin, într-o zi de martie, am renunțat definitiv). În cazul meu, are efect puternic timing-ul sau sincronizarea unui cumul de resurse, vibe-uri și alți factori ocazionali, însă toate acestea pe fondul unei dorințe puternice.

Revista Atelierul

Model: Dana Pârvan,  fotograf: Sandor Francisc, MUA: Gabi Popescu

Aș caracteriza direcția Whoabi Sabi ca fiind axată pe cromatică, cu un stil ludic, influențată puternic de arta modernă. Whoabi Sabi propune uneori o versiune distorsionată a ceea ce încadrăm în categoria frumos-armonios. Te provoacă la asumare, încredere în sine și atitudine.

Poţi să ne oferi mai multe detalii despre meseria ta de bază? Consideri că este necesar ca un designer vestimentar să aibă studii în domeniu?

În același stil caracteristic Whoabi Sabi, am oscilat și am experimentat diverse zone profesionale, până când să ating și acest milestone. Am studiat filozofie politică, am lucrat într-o companie IT, un  birou de proiectare sau un game design studio. În mod evident, m-am regăsit în Whoabi Sabi, în atelier, în creație. Nu m-am oprit aici haha, nu am stare deocamdată… Alături de soțul meu, Florin, am demarat un proiect de restaurare de case autentice tradiționale maramureșene, sau, mai pe scurt, o inițiativă de reînsuflețire a satului maramureșean și introducerea acestora în circuitul turistic (vezi Casa din Vale Breb – Facebook și Instagram). Cine mă cunoaște, inclusiv eu, ar fi fost de părere că și în acest caz apare o dihotomie specifică abordării Whoabi Sabi… însă descoperind aceste zone feerice și redând viața unor căsuțe de poveste, interacționând cu cromatica specifică portului din zonă, mi-am dat seama că pot îmbina creativ stilul eclectic și nonconformist Whoabi Sabi, care poate să facă o fuziune extrem de interesantă cu valori, locuri, concepte și estetica tradițională, autohtonă.

În ceea ce privește partea a doua a întrebării… consider că în primul rând trebuie să ai viziune și chemare pentru a face asta… trebuie să simți pur și simplu, trebuie să poți să intuiești și să faci predicții pentru ce urmează. Întotdeauna am fost de părere că absolut orice meserie se poate învăța dacă ești într-adevăr pasionat și ești suficient de ambițios și de perseverent ca să fii autodidact… bineînțeles… mai puțin probabil să poți face asta dacă vrei să devii neurochirurg sau astronaut haha.

received_10208740355085880 received_10208740355325886 13220827_606228752874898_4271802955732098743_n IMG_6633 copy

Shooting Model Ale Horj, fotograf  Roxana Pop

Cu toate astea, doresc să mă documentez permanent și să învăț cât mai multe, de aceea am urmat cursurile de design vestimentar ale unei școli de arte din Cluj-Napoca. Momentan sunt în anul 3, însă examenul final și prezentarea colecției le voi amâna pe anul viitor, pentru cea mai adorabilă scuză… baby Nina care trebuie să apară în orice moment yaaay!!!

În vara anului trecut am urmat cursurile intensive (8 ore/zi) ale renumitei școli Esmod din Paris, o experiență cu totul și cu totul aparte.

Intenționez să mai urmez niște cursuri de perfecționare la Central Saint Martins din Londra.

Ce te inspiră sau, mai bine spus, cine ? Aici să ne oferi câteva repere muzicale, locuri, artişti, filme şi creatori de produse unicat pe care îi apreciezi.

Pot să-mi găsesc inspirația într-un moment super banal, în care ai o așa-zisă revelație și totul devine foarte clar… îți dai seama ce căutai sau ce lipsea sau pur și simplu simți o anumită atracție față de o culoare sau de o formă anume, care ulterior te urmărește și o vei încorpora în următorul proiect. În ceea ce mă privește, inspirația e strâns legată de feeling, de intuiție, de vibe. Trendul este un reper, însă consider că trebuie monitorizat și bine dozat felul în care îți influențează munca.

Pot cu mare ușurință să-mi găsesc inspirație vizuală sau estetică în arta contemporană, modernă sau inspirație conceptuală, dacă nu greșesc numind-o așa, din diferitele curente artistice de nișă.

Ca să vin și cu niște exemple, o să răspund punctual, ca să nu mă pierd în amănunte și detalii… așa că: muzică, stil, mesaj și tot pachetul, my all time classics sunt Bjork, Roisin Murphy și Robyn.

IMG_20160312_224435

Orașe, locuri… Tokyo, Barcelona, Taipei, Hong Kong, Berlin, unele sate vechi din Maramureș… îmi plac contrastele evidente, locațiile imprevizibile, îmi place agitația marilor orașe, dar savurez din plin și mă regăsesc în unele locuri ferite și izolate, tăcute. Totul depinde de stare… ideea e să simți, să încerci să te detașezi de constrângerile uzuale… doar așa poți să-ți regăsești inspirația autentică.

Apreciez mult blogul și activitatea Auretei Thomollari, art, fashion & lifestyle blogger și curator. Este imprevizibilă, nu se teme de culoare, are un stil complet antiminimalist, dar reușește să-l mențină foarte curat și integru.

Ca designeri sau clothing labels… prea mulți ca să-i enumăr… ador stilul spontan al casei Tatachristiane, sau Nicopanda, plin de culoare, inovație și structură, sau liniile arhitecturale și materialele prețioase de la Dice Kayek. Conceptual sau cel puțin parțial, mă regăsesc în generația japoneză old school, însă mă îndepărtez cu ușurință de stilul minimalist și aleg să risc, de aceea mă fascinează generația japoneză new age, sau valul extravagant al creatorilor de nișă coreeni.

Ador și colecționez reviste indie mai puțin comerciale sau chiar underground, gen WAD, AnOther, Worn, Bullet, I-D, etc.

Îmi găsesc inspirația și în capodoperele olfactive ale parfumierilor de nișă, gen Frederic Malle, Meo Fusciuni, Byredo, Xerjoff, etc… fiecare notă sau aromă ascunde povestea pe care ți-o imaginezi tu.

02

Care a fost cea mai mare provocare până acum pentru tine? Cea mai interesantă comandă sau, mai bine spus, cea mai insolită comandă?

Mi-a plăcut mult mediul multicultural și competitiv din cadrul Esmod Paris. Am avut colegi din SUA, Italia, China, Japonia etc. Colegii din Corea erau întotdeauna cu un pas înainte, extrem de organizați și serioși, dar și cu o viziune surprinzătoare.

Am conceput Whoabi Sabi ca fiind un clothing label, nu un atelier de comandă, se fac colecții, în consecință am evitat comenzile customizate, însă tot în cadrul unui proiect de la Esmod, am avut o temă pentru care trebuia să concepem de la A la Z, un obiect vestimentar inspirat din fațada unei clădiri. Proiectul s-a panotat în incinta impresionantă a școlii, iar noi am fost jurizați de colegii de la master. Am ales ca sursă de inspirație o structură uriașă a arhitectului Santiago Calatrava, gara centrală din Lisabona (Gare do Oriente).

Revista Atelierul_1

Spaţiul tău de lucru unde se află şi cum arată?

Am avut un atelier micuț și drăguț, dintr-un perete îmi făcusem un moodboard, un loc în care mă simțeam foarte confortabil, însă momentan am decis să-l închid pe perioada concediului de maternitate și să am o colaborare în sistem de lohn pentru a avea continuitate, până revin în forță la propriul atelier.

Revista Atelierul69

revista_Atelierul2 revista Atelierul_9

Știm că este o super senzaţie să vezi pe cineva purtând produsele realizate de tine. Când ai văzut pentru prima dată o persoană pe stradă care îţi purta creaţiile şi cum a fost?

A fost într-adevăr un sentiment minunat… țin minte că finalizasem prima colecție și într-o seară de joi am dus câteva articole într-un boutique cu designeri locali. Cât am stat acolo pentru a preda hainele, o clientă a cumpărat o rochie Whoabi Sabi… așa că m-am întors la mașină cu un umeraș gol și extrem de fericită și încrezătoare.

Ce apreciezi cel mai mult la activitatea Revistei Atelierul?

Revista Atelierul are un specific aparte și se distanțează de alte publicații similare prin faptul că are un specific proactiv, obiectiv, se implică, promovează activ, și organizează evenimente concrete care susțin designul românesc.

Cum ai caracteriza stilul propus de creaţiile tale?

Statement, eclectic, ludic, experimental câteodată, uneori conceptual sau teatral. Aduce elogiu unei feminități reinterpretate, foarte asumate, demne și ținute departe de orice formă de vulgaritate.

received_10200409716081836 FB_IMG_1449307557146

Shooting colecţie Kalopsia 2015, Photo&edit: Florina, Ami Astilean, modele: Cristina Oltean, Daria Blănăriu

Este o adevărată provocare să pătrunzi în lumea creatorilor vestimentari din România? Ce sfaturi poţi oferi designerilor vestimentari aflaţi la început de drum?

Piața este într-adevăr suprasaturată, momentan este o provocare să debutezi cu succces în orice domeniu. Piața de fashion design autohton reprezintă un caz mai aparte. Doar o categorie restrânsă este amatoare de designeri indie, personalități care vor să se distanțeze de masă, care-și asumă un stil îndrăzneț, statement și bine conturat. Producția mică, de atelier, este bineînțeles mult mai costisitoare decât mass production.

Când am studiat în Franța, am avut și un curs de Cool Hunting și Trend Forecasting, sau previziuni stilistice, iar profesoara ne povestea de tendința conform căreia adevărații fashioniști și connaisseuri se orientează spre atelierele mici, de nișă, pentru a se individualiza și a evita brandurile de masă.

Mai intervine problema brandurilor recunoscute, afișate la vedere, la care se renunță cu greu, sau cea a asumării unui stil… am observat că este nevoie de o voce formatoare, un blogger, o vedetă, care să valideze un anumit stil, un anumit produs, pentru ca mulțimea să-l accepte ulterior.

În ceea ce privește designerii emergenți, eu m-aș bucura să-și păstreze integritatea stilistică, să nu cedeze la insistențele clienților care vin cu poza decupată din revistă, pentru a-și face la comandă o rochie de Oscar… glumesc, însă este foarte important să reziști în a-ți urma direcția și viziunea.

Revista Atelierul44

 

Roxana Vale-Cioflica – fondator şi designer Whoabi Sabi label

33 ani, Cluj-Napoca

Instagram: https://www.instagram.com/whoabisabi/

Facebook: https://www.facebook.com/WhoabiSabi

Not Just a Label:  https://www.notjustalabel.com/designer/whoabi-sabi?collection=230327

 

Save

Save

Save

Comentarii

Mihaela Ion este manager cultural cu o experienţă de peste 17 ani în cadrul industriei creative şi culturale româneşti şi cu un doctorat în istorie. Pe lângă educaţia universitară dedicată istoriei artei, Mihaela s-a specializat în domeniul managementului cultural în Londra şi Paris prin bursele acordate acesteia, de către Fundaţia Gabriela Tudor şi Ministerul Culturii din Franţa. Este co-fondatoare a Revistei Atelierul (Asociaţia Atelierul de Creaţie) şi a proiectelor generate de această comunitate internaţională: "Creative Night Talks", "Noaptea albă a creatorilor şi designerilor de produs". Este evaluatoare independentă pentru diferiţi cofinanţatori publici. Curatoriază expoziţii în diferite galerii de artă şi spaţii de consum de artă, din România şi străinătate. Este International Board Member AICA (Asociaţia Internaţională a Criticilor de Artă) şi membră a departamentului de Digital Strategies a aceleiaşi asociaţii. https://mihaelaion.com/

RELATED POST

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share