O cunosc pe Diana încă de prin liceu, pe atunci însă era doar Didi. Diana cea cu o înclinaţie puternică înspre creaţie. Mi-a rămas în minte deoarece era diferită de alţi colegi prin faptul că se îmbrăca uneori neobişnuit. Îmi amintesc şi acum când stăteam pe terenul de baschet din curtea şcolii şi i-am remarcat hainele, erau modificate de către ea, aşa mi-a povestit. Pe lângă modificarea hainelor însă, avea să dezvăluie şi un alt secret, la ora de pictură. Diana ştia să picteze frumos. Odată cu facultatea, Didi s-a transformat uşor uşor în De’s Arth. Crescuse.
Aceasta este povestea ei, aşa cum s-a petrecut:
Dorinţa artistică se naşte, tehnicile sunt însă dobândite. Când ai realizat că vrei să fi artistă?
Am avut această dorinţa încă de când eram mică; undeva prin generală am văzut un anunţ în ziar despre şcoală de arte şi i-am spus mamei că vreau să învăţ şi eu acolo. Odată ce am fost integrată în acel mediu, am avut ocazia să cunosc cercuri de oameni cu aceleaşi pasiuni şi dorinţe că ale mele şi m-am simţit „acasă”.
Mai ai şi alţi artişti în familie?
Nu (râde puţin). Artiştii din familia mea s-au rezumat doar la cântat, sunt muzicanţi.
Care a fost prima operă de artă şi ce reacţii ai primit?
Am început cu nud pe pasteluri. Am primit multe aprecieri de la profesorul meu, a fost mai mult decât încântat să vadă că am un stil de pensulaţie al meu şi mi-a recomandat ca acesta să fie şi „semnătura mea”. Îi mulţumesc pentru sfat şi încurajări.
Artistul e curios, şi ca orice artist, Diana nu s-a rezumat doar la creaţie, a vrut să meargă mai departe:
Am studiat prima oară facultatea de Design (design grafic şi Arte vizuale, iar mai apoi Psihologia). M-a atras în mod special psihologia clinică şi psihoterapia. Designul grafic se îmbină foarte bine cu psihologia. La design am învăţat şi despre percepţie şi semiotică, materii care sunt predate şi la Psihologie – poate sub un alt nume, dar după părerea mea e acelaşi conţinut.
Pe măsură ce înaintăm în discuţii, îi observ bineînţeles camera. Pe raftul din sufragerie este aşezat parcă dorind să fie remarcat, un tablou cu o mandală.
Cum ai început să pictezi mandale?
Prima oară când am desenat o mandală a fost pentru o colegă care voia să îi fac o reproducere a unei mandale; desigur termenul şi conceptul de mandală nu îmi erau străine, ştiam despre mandale deoarece mă pasiona şi pe atunci cultura orientală, însă nu mi-a trecut prin cap să le pictez până în momentul în care am citit despre C.G. Jung şi teoria sa despre mandale – cumva, în acel moment, piesele s-au aşezat.
La început le-am pictat din plăcere, apoi am avut feedback foarte bun şi am vândut câteva tablori. Nu am obiceiul să insist foarte mult pe o un concept sau o tehnică, pentru că îmi place să experimentez, dar pictez mandale de 2 ani şi observ că e un izvor de inspiraţie care nu îmi dă pace (zâmbeşte din nou); urmează să fac şi o expoziţie.
Spune-mi mai mult despre mandale, despre originea lor.
Cuvântul mandală vine din Sanskrita şi înseamnă cerc sau întreg. Mandalele se regăsesc şi în natură: atât micro, cât şi macro. De exemplu, la seminţele de la floarea soarelui patternul lor e o mandala, celulele, structura unor galaxii sau Cristalele de gheaţă care sunt din atomi , fiecare atom e o mandala.
O mandală este mult mai mult decât o formă simplă. Ea reprezintă integritatea şi poate fi văzută ca un model pentru structura organizatorică a vieţii în sine. Descriind atât realităţi materiale şi non-materiale, mandala apare în toate aspectele vieţii: cercurile cereşti pe care noi le numim pământ, soarele şi luna, precum şi cercuri conceptuale ale prietenilor, familiei şi comunităţii. C. G. Jung a numit-o „o reprezentare a sinelui inconştient.” Iar Terapia prin Mandale poate fi o sursă importantă de auto reflecţie asupra sufletului.
Care e tehnica folosită?
Sunt pictate pe pânză de obicei 50/70cm. Inițial picturile au fost realizate cu tempera, apoi am făcut câteva cu acrilic, iar acum combin ulei cu acrilic. Cele mai noi sunt o combinaţie de tehnici, colaj cu acrilic. Primele tablouri au fost ceva mai tradiţionale, foarte asemănătoare cu mandalele tibetane, apoi am început uşor să le personalizez si să îmbin modele, apoi am abstractizat. Ca şi tonuri de culori am folosit calde şi reci până în momentul în care am ales să îmbin nişte culori din pensulaţie şi să păstrez mandala simplă pe ton de alb sau negru/ca în imaginea asta.
Când ai început să creezi bijuterii handmade?
În timpul facultăţii am început să mă joc cu mai multe stiluri artistice şi am ajuns să fac şi handmade. Am avut timp de trei ani un magazin online unde vindeam cercei şi brăţări. Stilurile lucrate erau diverse și îmi place să mă joc cu acestea, astfel că am ajuns să creez în stil boho, vintage, rock, unele chiar şi mai elegante; am îmbinat pielea cu diverse accesorii şi chiar şi mărgelele.
Care ar fi slujba ideală a ta?
Ideal ar fi să trăiesc din cadouri handmade sau pictură, nu aş simţi că lucrez o clipă.
Ce fel de cadouri handmade ţi-a plăcut să faci?
Există o tehnică ce se numeşte „wood carving” şi este foarte interesant de lucrat în ea. Eu m-am axat mai mult pe cutii de lemn pe care le-am polizat şi am creat diverse modele.
Ce alte tehnici ai mai încercat?
Încă o tehnică cu care mi-a plăcut să mă joc a fost tehnica șervețelului, dar nu este prin cele preferate. Iar la bijuterii am ales fetru, am o atracţie către acest material, cel mai plăcut este să cos mărgele (de exemplu la cercei).
Toţi artiştii „furăm” câte un pic, tu de unde ţi-ai luat inspiraţia?
Din stilurile hippy şi oriental, acestea se regăsesc cel mai des în creaţiile mele. Publicul ţintă este cel boho („bohemian style”).
Ce te deosebeşte de ceilalţi artişti?
Transform concepte psihice filozofice,teorii, în artă sau handmade (observ un surâs iar); artiştii pe care îi cunosc eu îşi iau sursă de inspiraţie din natură (am încercat şi eu , e interesant dar nu e ceva ce ar putea să mă reprezinte), sau îşi creează un anumit stil, cei care nu şi-au creat stilul propriu urmează un stil existent. Însă pe mine mai mult mă inspiră ideile, conceptele şi simbolurile. Iar în creaţiile mele întotdeauna va există un mesaj sau o semnificaţie pe lângă imaginea sau obiectul creat.
Mai multe despre De’s Arth găsiţi pe site-ul ei.
NO COMMENT