Distribuie articolul:

Ne place modul în care Florin Enache face Better mare, şi modul în care creează comunităţi de thinkeri creativi capabili să realizeze o schimbare. I-am luat lui Florin un interviu, aveţi un pic răbdare în a-l citi pe tot, este luuung (recunoştem), dar Florin a oferit un know-how atât de necesar.

#better este o inițiativă pozitivă și proactivă, care promovează calitatea, responsabilitatea, educația și confortul prin responsabilizarea actorilor implicați în configurarea și amenajarea spațiului construit. #better ajută beneficiarii de construcții să facă alegeri informate, să aprecieze calitatea cu care o lucrare a fost executată sau doar să conștientizeze disfuncționalități considerate normalitate până în prezent. #better înseamnă o echipă formată din arhitecţi şi specialişti în domeniul construcţiilor, ale căror propuneri respectă condițiile minim legale, dar se axează pe recomandări calitative, confortul neînsemnând nici minim-legal și nici “prețul cel mai mic”.

1. Cum a apărut #better? Care a fost momentul T zero?

La începutul anului 2016, ne-am făcut o analiză a business-ului de arhitectură în care ajunsesem să pierdem 9 din 10 clienți, când vorbim de rezidențial mic, de case. Citeam tot felul de analize care arătau că 8 din 10 clienți de locuințe noi, sunt nemulțumiți – în România. La nivel european proporția e exact invers – 2 din 10 sunt nemulțumiți. Era clar o disfuncționalitate”est-europeană”.

Aparent nu la fel de atractiv că și proiectele “nava amiral” de birouri, mall, ceva mare și vizibil…domeniul LOCUIRE, mai ales în segmentul mediu și economic reprezintă că “acoperire” peste 50% din societate. Și azi, vedem că în acest domeniu se manifestă o paleta largă, de “profesioniști”…și cumpărători “naivi”, în sensul că nu au instrumente de verificare. Era clar că ceva “nu e bine” însă în nici un caz nu poți da vină pe client. Așa am început să explorăm ideea de a genera exemple simple de probleme în construcții pe care să le comunicăm către publicul larg. Vrem sau nu, mai ales mediul urban aglomerat vine cu multe provocări și riscuri. Ne petrecem peste 90% din timp, mai ales în orașe, în mediul construit.

2. Cine sunt membrii fondatori Better? Şi cum v-aţi găsit?

Doi arhitecți, Florin Enache și Mădălina Zaharia, colegi de birou, preocupați de calitate în construcții.

3. Se anunţă o toamnă plină, cum va fi apartamentul Better la BIFE-SIM?

Misiunea noastră e să generăm referințe simple și ușor de înțeles pentru publicul larg. APARTAMENTUL #better, e o declarație că se poate ajunge la o locuința civilizată, mai generoasă decât ce oferă azi piață, printr-o abordare mai complexă dar mai eficientă : asociere non-profit, contract de locuire, câteva detalii de context – extrem de importante.

La BIFE, în parteneriat cu Romexpo, vom “expune” la scară naturală un apartament de 100 mentri pătrați util, pentru a genera o percepție cât mai evidență a propunerilor pe care noi le considerăm necesare : baie cu fereastră, balcoane deschise, spații generoase pentru dormitoare, bucătărie închisă,cu mobilare pe 3 laturi și…ceea ce a dispărut aproape în totalitate din oferta pieței de azi : spații de depozitare. Pornind de la premiza că poți obține cu același credit de 100.000 de eur, un apartament mai generos, începem să explorăm cu viitorii utilizatori metodele financiare, condițiile de asociere. Beneficiile comune sunt de la parcare auto acoperită cu 2 locuri de pentru fiecare unitate de locuit…la nivelul parterului deschis, astfel încât dacă nu au mașini, să poată converti spațiile în zona adiacentă curții sau alte spații atipice : co-working, spații de joacă, spații comune.

Desigur, alegerea locului depinde foarte mult de parc, școală, spital, comerț – nevoile urbane uzuale. Sintetic, apartamentul #better are două direcții : una e aceea de a fi o documentație reper în piață, să o poți studia, compară cu ce găsești oricând vrei să iei o decizie legată de apartament și a două, e un pretext de a genera comunitate de vecini și abia apoi de a discuta despre bani, proiect, construcție.

4. Am participat anul trecut la Novembarh, și a fost una dintre cele mai impresionante experiențe pentru noi, poţi să îmi menţionezi de ce trebuie să participe şi stakeholderii industriilor creative la acest eveniment?

Stăm toți la masă și în contextul virtualizarii, noi considerăm că interacțiunea umană e tot mai valoroasă. Așa se nasc idei, inițiative. Așa participanții își găsesc susținere pentru ideile lor. E un mix bun de creativi, beneficiari și business … Dacă #better e un proiect orientat exclusiv către beneficiarul de locuire majoritară, #NOVEMBarh are o echipa interdisciplinară extinsă și este orientat către dezvoltarea educației de business în comunitatea arhitecților.

5. Cum schimbă proiectele implementate de voi industriile creative româneşti?

Prin schimbarea de atitudine a oamenilor care vin și înțeleg că paradigmă se schimbă doar dacă facem fiecare un efort. Atât “furnizorul”, cât și “cumpărătorul”. Încurajăm o atitudine de innovators & adopters …în bătălia cu sistemul care încă produce followers și laggers. De fapt e un model din coaching care poate fi funcțional în orice domeniu…întâmplarea face că noi suntem arhitecți și ne preocupă teme specifice construcțiilor, mai ales că teme sensibile precum incendiul și cutremurul, sunt reale și trebuie să fie parte din conștiința colectivă.

6. Ce sfaturi oferi unor viitori proprietari de apartament/ casă, care nu sunt de profesie arhitecţi, constructori?

Poate fi o discuție lungă și complicată, sau poate fi extrem de scurtă și la obiect, depinde cât de dispuși sunt să aloce timp și resurse în faza dinaintea deciziei legate de achiziție, amenajare, construire. În varianta foarte scurtă, sfatul nostru e așa : “ alocați un an, un an jumate, perioadei de cercetare, mergeți să vedeți 50 de apartamente, case, proprietăți – asfel veți înțelege ce gășiți în piață “. Sună brutal, mai ales atunci când oamenii visează că poate semnează cu banca și se mută în două luni și astfel …visul se împlinește repede. Experiență ne-a arătat că deciziile de valori mari nu se porivesc deloc cu intenții rapide, emoționale. Cel mai frecvent sunt fie prea scumpe fie descoperim ulterior că o afacere aparent grozavă, a avut niște motivații extrem de bine “ascunse”.

Poți să te bucuri dacă găsești o reducere la roșii, în piață …mai are precupeața 3 kg pe tarabă și vrea să plece acasă – face o promoție. Dacă însă găsești un apartament sau o casă la jumătate de preț …fie fugi cât mai departe, fie află exact care e cauza un preț atât de “atractiv”.

Așa începe varianta lungă de explorare, cu implicare, resursă de timp, consiliere și nu în ultimul rând – bani. Nu poți să iei decizii de valori mari fără o analiză de bună calitate în care de fapt trebuie să investești în prima etapă.

7. Cum arată casă perfectă din punctul Better de vedere?

Avem în plan pentru 2020 și casa #better. Anul viitor vom aborda o tipologie de utilizator, apoi vom dezvoltă și adapta și către alte segmente. Nu există o rețetă generică. Are seminivele, are demisol parțial, etaj și mansardă tot parțială, are streașina generoasă, are 160 mp util, are fereastră la baie, are scară de lățime minimă 1,20m …are dormitoare minim 16 mp. Și încă multe detalii #better pe care le dezvăluim anul viitor. E o casă din zona “medie” pentru o familie cu 2 copii și posibil și cu bunici pentru care să nu inventăm o garsonieră în curte. Fiecare “trăsătură ” #better, vine din 15 ani de experiențe cu o varietate mare de clienți, dar și din adaptarea la o piață care azi vinde pentru profit, fapt care nu e deloc de condamnat, dar noi că profesioniști considerăm că avem obligația să accentuăm și calitatea vieții utilizatorului în condiții de buget bine echilibrat atât în perioada construcției, cât și a utilizării. Nu inventăm apă caldă, #better înseamnă de fapt o normalitate despre care trebuie să învățăm și apoi să ne bucurăm de beneficiile unor decizii mult mai bine documentate. Zicem noi, “firesc-documentate”.

8. Ce proiecte pregătiţi în viitor?

Avem cursul #better locuire, care se îndreaptă către companii și se dezvoltă pe măsură ce întâlnim noi interpretări și “bule” despre care nu am fi visat și pentru care suntem fericiți să traducem construcțiile în limbaj accesibil. Încurajăm companiile să fie susțînătorii unei locuiri sănătoase pentru angajați și parteneri – #better living, #better work.

Suntem milionari la capitolul idei. Avem multe “semințe” plantate, în diverse faze de dezvoltare însă ne uităm activ permanent în piață și după posibile parteneriate din alte industrii care să genereze “mai bine” în mediul construit. Practic, fiecare idee #better poate deveni un proiect în sine. Îți pot da doar câteva exemple : de la regândirea parcării de supermarket mult mai orientată pe rapiditate, ecologie și siguranță – hyperPARKING #better, un concept cu multe beneficii la scară mare, până la microproiecte punctuale de genul izolației corecte în mansardă sau aer curat în școli. Avem tot felul de teme în agenda, de la cutremur, incendiu, patologie în construcții până la ghid de igienă a tubulaturilor de ventilație sau control privat în construcții bazat pe un sistem de asigurări și garatii reale.

Visăm la un proiect legislativ în construcții care să conecteze simplu și eficient aspectele financiare, legale și tehnice – e un subiect care ne e drag și poate fi un vehicul de foarte bună calitate pentru stat …și de ce nu, poate într-o zi să existe Ministerul Construcțiilor, o autoritate dedicată domeniului cu cel mai mare aport la PIB.

9. Mulţi dintre cititorii noştri participă la târguri, deţin magazine cu produse de autor, ce sfaturi poţi oferi astfel încât să fie safe din toate punctele de vedere?

Avem trei puncte slabe, și anume: tradiționalul drob de sare, iluzia că există cineva care deține controlul și bucuria de a fi într-o țară europeană. Drobul de sare e o exagerare doar când nu există argumente. Faptul că nu le conștientizăm nu înseamnă că ele nu sunt reale. Iluzia despre control – avem înregistrate “la stat” puțin peste 300 de clădiri cu bulină dar într-un studiu de la Banca Mondială sunt peste 4000. Asta arată că inventarul de construcții e complet necontrolat și poate fi un pericol chiar și fără un seism major. Sunt cel puțin câteva clădiri în pericol de colaps pe lîngă care e bine să treci la o distanță apreciabilă.

Mai mult – e bine când intri într-un loc nou, să te orientezi unde sunt ușile de evacuare și chiar discret să treci pe lîngă ele și să vezi dacă sunt încuiate (!)

Pentru că suntem în tranziție către spații conforme, acolo unde apare acel anunț “ această locaţie nu are autorizaţie de sigurantă la incendiu”, e bine să fii ceva mai vigilent, să vezi poate care sunt măsurile compensatorii posibile – și aici sunt poate prea tehnice și prea specifice însă vă asigur că simplă întrebare către administratorul spațiului despre “siguranţă la incendiu” poate să regenereze responsabilitatea și implicarea în acest aspect.

10. Cum crezi că Muzeul Chihlimbarului poate deveni un pol pentru creativi? Aduc în discuţie acest muzeu întrucât ştiu că este un proiect drag pentru #Better, de asemenea poţi să ne oferi mai multe detalii şi despre Muzeul Chihlimbarului?

Povestea în sine, locul, tot ce e în jurul acestei ancore veritabile care e Muzeul Chihlimbarului. Oamenii cu care interacționezi acolo, care descoperă acest colț de răi și se alătură și participa și aduc plus valoare sunt toate argumente pentru turism tematic orientat către creativi. E un patrimoniu de peisaj care dezvoltat sustenabil poate să devină un model de bună practică accesibil, sustenabil.