Distribuie articolul:

Expoziţia Apartament50+ este deschisă publicului până pe 15 martie, în Bucureşti, la Ordinul Arhitectilor din România, filiala Bucureşti (Str. Sfântul Constantin, nr. 32). Exponatele proiectului Apartament50+ sunt fragmente de ţevi preluate din apartamente vechi, ţevi care spun astfel o poveste a unei perioade de locuire. L-am invitat pe arh. Florin Enache, iniţiatorul proiectului & founder #better, să ne menţioneze mai multe detalii despre expoziţie şi ideea care a stat la baza acestui eveniment.

Cum a pornit ideea proiectului Apartament50+?  Te-ai lovit de problema ţevilor colmatate?

Există o vorbă celebră că “ideile bune vin sub presiune”. Exact așa a fost. Sub presiunea apei care venea de sus și când scurgerea coloanei de bucătării din subsol a fost suficient de colmatată, evident că ce venea de sus poposea în bucătăria mea de la parter . Puteam spune exact ce aromă avea balsamul de la mașina de spălat rufe pe care vecinii o aveau în bucătărie. Exponatele sunt “personale” în sensul că sunt din blocul meu din ’75, dar zona bună, în care avariile se țineau lanț. Odată, la o schimbare de robineți vechi…au plecat pe rețea fragmente de depuneri care au blocat efectiv fluxul de apă în sițele bateriilor din baie și de la racordul mașinii de spălat – site “de aur” aș zice acum, pentru că neplăcerea putea să escaladeze. “Până nu vezi, nu crezi”…însă și când am văzut, am decis instantaneu că trebuie să fac ceva, fiind evident că majoritatea blocurilor de 30-40-50 de ani au astfel de probleme. Si e plină România. Apoi reacția celor care au venit să vadă expoziția a fost fix la fel-  “nu îmi vine să cred că sunt chiar atât de colmatate și trăim cu ele „. Da, trăim cu ele pentru că e ceva cronic cu care se poate trăi dar se poate bloca oricând.

Ideea este fabuloasă, aducerea într-o expoziţie de artă a ţevilor vechi, în ce oraşe vor fi prezentate aceste exponate?

Ne propunem in urmatorii 2-3 ani sa ajungem peste tot in țară. E un angajament pe masura provocarii. Incepem la Bucuresti, urmează Brăila, Tulcea, Buzău şi tot aşa mai departe. Ideea de expoziție de artă a fost o manifestare exotică a unei necesități de bază. Un pretext de a discuta relaxat despre riscurile nevăzute din casele noastre vechi. Cum altfel să aduci în public o problemă socială “de bază”. O exagerare teatrală dacă vrei, un gest larg care să se vadă de departe din sala. Este o paralelă între nivelul de dezinteres pentru proprietatea comună și riscul asociat de avarie iminentă. Nu am dramatizat mai mult pentru că deși se pierd mulți bani și implică mult stres o inundație în casă abia amenajată, nu se moare – nu e tabloid.

In afară de ţevi ce trebuie să mai schimbăm atunci când amenajăm un apartament vechi?

Totul e să ai acea stare de spirit de a explora cu atenție și cu oameni responsabili, pentru că o clădire veche poate ascunde multe lucruri. Evident, în zona seismică, recomandăm ferm să nu stați în case  care nu au o stare tehnică atât clară dar și sigură (clară în sensul în care e esențial să ai o expertiză tehnică actualizată “ la zi”. În mod clar, instalațiile – țevi, cabluri – trebuie să fie verificate, adaptate și pregătite nevoilor noilor locatari, cel mai probabil pentru încă 20-30 de ani. Suplimentar, am descoperit frecvent în blocuri vechi (și noi!) o izolare fonică slabă care și ea necesită atenție și investite – nu doare, dar e printer principalii factori de discomfort  din locuințele colective – adică blocuri de apartamente.

Din punctul tău de vedere ce este mai OK, apartament nou sau apartament vechi?

Noi încercăm să facem o lista de avantaje și inconveniente – nu le judecăm după nou au vechi. În orașele mari, la prețuri comparabile, apartamentele vechi câștigă multe puncte pentru că sunt în zone urbane coerente, cu vegetație matură, cu multe facilitați conexe de proximitate – parc, spital, școală – pe care multe “dezvoltări noi” din zonele mai degrabă metropolitane nu le oferă. Mai mult, blocurile atât de “cutii comuniste de chibrituri” se dovedesc mai decente față de unele proiecte noi și eficiente …pentru profit.

Urgenţă sau prevenţie pentru locuirea în comun?

Nu avem o cultură a locuirii la bloc, suntem o populație strămutată masiv la oraș cu 1-2 generații în urmă. Nu există prevenție și vrem să credem că suntem pionieri, dar azi pare singură șansă – informarea utilizatorului final al apartamentului, cel care plătește – plătește rate, facturi, chirie. Nimic nu e urgent, pentru că nu are dimensiuni de catastrofă generalizată imediată, însă pierderile cumulate generate de această lipsă de atenție asupra proprietății comune, sunt semnificative și pot fi evitate

Cum este pentru tine o locuire #better?

Putem face o întreagă teorie însă putem esențializa – conştientizare și vecini. Nu suntem pregătiți, în general, în viață decât pentru domeniile în care ne specializam, crezând că fiecare face așa în domeniul sau,  iar LOCUIREA ne surprinde. Trecând de aspectele legate de construcții se dovedește tot mai mult că și relațiile cu vecii pot fi de multe feluri, deci nevoia de comunitate, de animatori ai grupurilor de oameni care au același acoperiș e tot mai necesară – rolul moderatorului de grup de whatsapp de pe scară.

Ce să verificăm în momentul în care achiziţionăm un apartament?

Starea tehnică a clădirii –e răspunsul scurt și care poate fi detaliat în multe capitol. Noi milităm pentru existenţa  unui Registru al Construcțiilor cu date actualizate, astfel încât să avem clar ce cumpărăm. Azi știm zona, știm cât costă, avem un act de vânzare cumpărare, dar tehnic, mai ales pentru clădiri mai vechi nu avem aproape nimic. Da, știm că sună imposibil de acceptat că trebuie să plătească tot blocul o expertiză tehnică, dacă un apartament se vinde – dar asta însemnă normalitate, responsabilitate, civilizație. Să ne oferim unii altora siguranță, atunci când avem un cadru comun așa cum e locuirea la bloc. Odată cu preluarea apartamentelor de la “stat” nu s-au transferat și Cartea Tehnică a imobilului sau alte obligații necesare – de exemplu să închidă și să deschidă cineva lunar robinetii tehnici din subsol care sunt ai tuturor și ai nimănui.

Poţi să ne oferi detalii despre primul bloc căreia îl vei face un proiect de deep-rennovation?

Primul bloc este în București, undeva în Militari, va fi reprezentativ pentru fondul construit al anilor ’80 și se numește “TIP 770”. Acest tip de bloc se regăsește în peste 8300 de replici la nivel național și după ce vom avea o radiografie profundă, vom putea veni cu concluzii și soluții. NU e un proces simplu pentru că are mulți actori implicate însă odată cu popularizarea tot mai accentuală a subiectului și cu prezentarea de soluții și bugete, sunt convins că vom reuși să schimbăm ceva în bine pas cu pas. “Locul sfințește omul” și de aceea este esențial că facem împreună acest efort însă locurile “gri și anoste” pot îmbracă haine noi și frumoase care să schimbe practice comunitățile în care locuim.