READING

La pas prin atelierele UAP din Șelari 13

La pas prin atelierele UAP din Șelari 13

Distribuie articolul:
Share

Patru noi ateliere își deschid porțile sâmbătă, 22 octombrie, în cadrul evenimentului „La pas prin atelierele UAP din Șelari 13”, o inițiativă a Asociației Nucleu 0000, care vizează familiarizarea publicului larg cu spațiile de creație din centrul Bucureștiului. Între orele 12.00-18.00, artiștii Anca Mureșan, Emilia Persu, Ileana Ștefănescu și Beti Vervega își așteaptă vizitatorii, public de specialitate și iubitori de artă deopotrivă, în lumi personale, cu pânze și culori, dar mai ales cu idei și concepte despre arta contemporană.

În același interval orar, în Galeria Atelier 35, care se află la parterul clădirii de ateliere din Șelari 13, va putea fi vizitată expoziția Nucleu 0010. Întâlniri inoportune (artiști: Roberta Curcă, Alexandra Ivanciu, Diana Miron, Marina Oprea, Nicolae Comănescu, Anca Mureșan, Beniamin Popescu și Elena Scutaru).

Spaţii dedicate artei abstracte contemporane animă o stradă cu iz interbelic în Centrul Vechi al Bucureștiului. Ateliere de creație din Șelari gravitează în jurul legendarului Atelier 35, o galerie a Uniunii Artiştilor Plastici care pune la maximă încercare creativitatea şi ingeniozitatea artiştilor şi curatorilor tineri, până în 35 de ani. Misterioase pentru cei care le intuiesc din stradă culorile, vânate de creatori și de iubitorii de artă deopotrivă, atelierele sunt locul de refugiu în care un artist dorește să experimenteze, să distrugă, să construiască, să arunce, fără un scop precis uneori, mai mereu fără judecăți de valoare. Unele ateliere capătă o identitate atât de clară încât devin ele însele muzee. Altele găzduiesc întâlniri legendare, iar altele sunt scotocite, în căutarea acelor lucruri personale, obiecte, schițe sau notițe, care ar putea aduce noi sensuri unui parcurs artistic. Ascunse în clădiri de patrimoniu, cel mai adesea în zone istorice ale orașului, atelierele sunt rareori accesibile publicului larg și, cel mai adesea, rămân închise chiar și pentru specialiști sau pentru comunitatea artistică. E de înțeles, de vreme ce conțin comori. Ar putea ascunde centrul de echilibru al unei nebuloase cromatice din universul Ancăi Mureșan sau structura subtilă a experiențelor în progresie din secvențele de realitate feliate de Emilia Persu. Poate colțuri geometrice evadate dintr-o himeră visată de Ile Ștefi sau ecoul unui pattern infinit din lucările lui Beti Vervega.

„Acum mult timp, atelierul meu era o fostă măcelărie pe Tunari. Primul. După ce pictasem şi dormisem într-o cameră la părinți. Bucuroasă dimineața să încep ziua pictând. Nu mă deranja mirosul de terebentină. Apoi, la Düsseldorf, am avut un atelier-buncăr, fost depozit al poştei, fără lumină naturală. Nu mă deranja betonul. În prezent – un atelier locuibil în nordul Düsseldorfului, construit în 1937, înalt, frumos, dar chinuitor ani de zile, şi unul mai mare, devenit şi depozit, în sudul oraşului. Zilnic de la unul la celălalt. Pictură în acril, ulterior şi modelaj. În paralel, atelier în Şelari, vedere către Curtea Veche. Desene pe suluri de hârtie şi serii de haiku-uri fals moralizatoare”. Anca Mureșan

Lansat la începutul lunii octombrie, când au fost deschise atelierele de creație din Piața Amzei, proiectul Inter-Exterior este un instrument atât pentru familiarizarea publicului de specialitate, cât și a celui larg, cu clădirile UAPR din centrul Bucureștiului. Pe lângă funcția sa educativă, inițiativa încearcă să aducă în discuție publică, dar mai ales în mediile direct interesate, problema lipsei atelierelor de creație în România. Tema este pusă în discuție în cadrul inițiativei Inter-Exterior, un proiect co-finanțat de AFCN și coordonat de artista Gabriela Mateescu. Demersul are misiunea de iniția un dialog centrat pe necesitatea accesului la spații de creație, în condițiile în care, în România, atelierele la costuri accesibile și cu contracte de lungă durată sunt oferite doar de Uniunea Artiștilor Plastici.

Comentarii

Mihaela Ion este manager cultural cu o experienţă de peste 17 ani în cadrul industriei creative şi culturale româneşti şi cu un doctorat în istorie. Pe lângă educaţia universitară dedicată istoriei artei, Mihaela s-a specializat în domeniul managementului cultural în Londra şi Paris prin bursele acordate acesteia, de către Fundaţia Gabriela Tudor şi Ministerul Culturii din Franţa. Este co-fondatoare a Revistei Atelierul (Asociaţia Atelierul de Creaţie) şi a proiectelor generate de această comunitate internaţională: "Creative Night Talks", "Noaptea albă a creatorilor şi designerilor de produs". Este evaluatoare independentă pentru diferiţi cofinanţatori publici. Curatoriază expoziţii în diferite galerii de artă şi spaţii de consum de artă, din România şi străinătate. Este International Board Member AICA (Asociaţia Internaţională a Criticilor de Artă) şi membră a departamentului de Digital Strategies a aceleiaşi asociaţii. https://mihaelaion.com/

RELATED POST

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share