Distribuie articolul:

Urmărim activitatea brandului Gruni şi am contactat-o să ne ofere un interviu personalizat, în care să ne menţioneze despre activitatea atelierul ei, sfaturi pentru creatori şi de unde îşi găseşte sursele de inspiraţie.

1. Cum ai început să te ocupi de meseria creativă? Care este meseria ta de bază?

A fost o continuare firească a pasiunii mele și a școlilor urmate, a Liceului de Arte Plastice Timișoara și apoi a Facultății de Artă și Design din cadrul UVT. Prin urmare sunt artist vizual, ilustrator. După multi ani de pictat pe hârtie, pânză și tabletă grafică, mi-am dorit să încerc ceva nou și cât dificil, adică să desenez pe ceramică. 2 ani mai târziu, a apărut Gruni, un brand cu un atelier dedicat. 5 ani mai târziu, avem și un portofoliu extins de produse, în mare parte pictate manual.

Photo: Dana Moica

2. Cum ai ajuns la numele “Gruni”?

În limba germană das Grüne se referă la peisaj, la verdele nedefinit din jur. Coloniștii șvabi au adus acest termen în Banat și pentru că limbajul este organic și participativ, bănățenii l-au transformat în Gruni, devenind sinonim cu deal, iar în multe cazuri transformându-se în substantiv propriu. Acolo unde am copilărit aveam un Gruni la capătul străzii. Din el, toată lumea lua lut pentru sobele de teracotă, iar pentru mine lutul lui a fost primul contact cu modelajul și cu ceramica. După mai mulți ani în care am lucrat ca ilustrator sub nume propriu, mi-am dorit să formez o echipă și un brand care să nu mai depindă strict de abilitățile mele, dar care să urmeze aceleași valori. Numele acesta mi-a apărut imediat în minte. Este strâns legat de experiența mea personală totodată amintind de moștenirea și patrimoniul locului. Pe de altă parte este prietenos și, sper, memorabil, cum trebuie să fie un nume de brand. Prin urmare, Gruni este un brand care, din pământ, manufacturează obiecte delicate și prețioase – bijuterii, obiecte decorative și veselă pentru oamenii care-și doresc să se simtă aparte în fiecare zi.

3. Un exerciţiu de imaginaţie: Cum ar arăta viaţa ta acum dacă nu ai fi ales să urmezi calea artistică/dacă nu ai fi activat într-un domeniu creativ?

De vreo trei ani încoace e un exercițiu de realitate pentru că din 2019 sunt  antreprenor și managerul care setează obiective, organizează, coordonează și   motivează o mică echipă. Nu este un clasic domeniu creativ, însă implică un anumit tip de creativitate. Și ca să răspund la întrebare, arată bine, e plină de mici reușite, este ancorată într-o mică comunitate, are consecvență,           consistență și stabilitate.

4. Crezi că artistii ar trebui să aibă un mentor sau un îndrumător? Ai artişti pe care îi urmăreşti, care sunt buni de urmat ca model?

Refuz să cred că în lumea artistică i-ar prinde bine cuiva un mentorat din aceeași arie de interes pe care a studiat-o, după încheierea studiilor. Cred că până și în timpul studiilor un artist trebuie să privească cu indulgență, dar critic tot ceea ce i se predă în școală. După încheierea studiilor, pot accepta că mentoratul este necesar, dar trebuie să vină dintr-un alt domeniu de interes și/ sau studiu. Eu, personal, urmăresc arta – spiritul timpului ei, problemele pe care le ridică și, dacă e cazul, tehnica în care a fost creat un obiect artistic. Omul care o crează mă interesează mai puțin, doar în contexul istoric și dacă este relevant pentru operă.

5. Care sunt filmele, melodiile, podcasturile care te inspiră?

Cu ce să încep și unde să mă opresc!? Unul din filmele mele preferate din toate timpurile este Into the Wild, o ecranizare făcută de Sean Penn după cartea cu același nume a unui scriitor american. În momentul în care l-am văzut îmi vorbea direct și la vârsta potrivită despre un conflict cu o lume a adulților care, deși diferită de realitatea românească, avea mai multe aspecte în comun și vorbea, printre altele, despre o fisură între generații. L-am revăzut recent, a supraviețuit timpului, tuturor întâmplărilor și ideilor ultimilor 20 de ani și mi-a adus, din nou, zile de reflecție și introspecție. E o capodoperă fără doar și poate. Alături de el mai stau o mulțime de alte filme ale anilor 2000, adică ai timpul în care filmele erau deosebite și serialele erau…de calitate îndoielnică, pardon, sitcoms. Și la melodii mi-e foarte greu să aleg. Chiar și filmul mai sus amintit are o coloană sonoră deosebită semnată de Eddie Vedder pe care dacă o auzi o dată te bântuie ani de zile. Cu toate acestea, voi aminti obsessile recente – Austra cu piesa Anywayz și Florence and the Machine cu King. King are și un videoclip incredibil filmat în Ucraina înainte de război, deci este foarte satisfăcător și vizual. La podcasturi e mai simplu, ascult doar 2, valoroase din puncte diferite de vedere. Ascult Vorbitorincii lui Radu Paraschivescu și Cătălin Striblea pentru umorul celor doi și pentru recenziile de carte și, din când în când, ascult The Vast and the Curious, podcastul Andreei Roșca despre activitatea antreprenorială. Inspirația, deși nu e mereu directă sau nu este un stimul vizual direct, cred că vine din toate experiențele și ideile la care sunt expusă. Nu sunt genul de persoană care poate crea sub influența unui anumit cântec și nu relaționez cu muzica în așa fel. Ba chiar îmi place liniștea când lucrez.

6. Ai avut momente când ai simţit că stagnezi? Cum faci să ieşi din zona de confort şi să încerci lucruri noi? Dar când se apropie un deadline şi nu ai energia/starea de lucru, cum depăşeşti momentul?

Am momente când îmi doresc să stagnez. Nu văd nimic rău în stagnare, nici în plictis. nici în a sta degeaba. Aș face acest lucru frecvent, problema este că nu prea îmi iese. Sunt atrasă mereu de un vârtej care mă face să trec prin experiențe noi și atunci efortul meu merge în a mă opri.

7. Poţi să ne dai câteva detalii din procesul tău creativ, ce te inspiră?

Cum spuneam și mai sus, inspirația vine dintr-un ansamblu de experiențe și în procesul creativ se stabilizează în anumite teme. Natura e una din ele pentru că mă ajută să balansez viața asta de orășean. Apoi istoria, regiunea, felul nostru de a fi sunt o sursă de observație și inspirație. Desenez cu plăcere pe aceste teme sub nume propriu și chiar și pe ceramică sau pe produsele Gruni. Cu grupul Balamuc, peocupările rămân tot în această zonă, dar prind o tentă mai socială.

8. Ce ne poţi spune despre proiectele la care lucrezi acum?

Tocmai am finalizat un proiect personal pilot, un perete din faianță măruntă desenată cu desene mari. Este primul de acest fel și suntem mulțumiți de rezultat, deci nu va fi ultimul chiar dacă s-ar putea să mai treacă câțiva ani până vom putea trece la scară monumentală. Săptămânile acestea lucrăm și la produsele de Crăciun pentru că vom avea o colecție destul de consistentă de bijuterii, ornamente pentru brad, sfeșnice, căni și câteva produse de papetărie.

9. Cum vezi statusul industriilor creative în România? Care sunt punctele forte, punctele slabe din perspectiva ta?

În ultimii 20 de ani au avut o nemeritat de mică curbă ascendentă, dar e greu de prognozat ce se va întâmpla în următorul an din cauza inflației și a creșterii prețurilor pentru energie. Sunt industrii care au fost deja grav afectate în ultimul an. Chiar și înainte de 2021 industriile creative au fost slab finanțate și, deși mi-aș dori să primească mai mult sprijin, nu cred că acest lucru se va întâmpla într-un viitor apropiat. Timișoara urmează să fie Capitală Culturală anul viitor, deci se discută și se va mai discuta mult despre industriile creative, rolul și susținerea lor, dar cel mai probabil că se va face puțin. Dar ca să nu închei această întrebare într-o notă pesimistă, vreau să menționez o inițiativă locală, o comunitate din care fac și eu parte, coagulată în jurul Ambasada, building.a.community. Se adresează  antreprenorilor din domeniul creativ și le rezolvă în primul rând nevoia de spațiu, dar funcționează ca mult mai mult de atât, ca un grup de formare și suport. Cred că inițiativele de acest tip pun lucrurile în mișcare și contribuie în mod real la creșterea industriilor creative.

10. Cum arată clientul/ cumpărătorul ideal pentru tine?

Mi-e greu să vorbesc despre clientul Gruni imediat după ce am scris despre situația industriilor creative. Clientul nostru este educat, susține economia locală și națională, plătește prețul corect, susține o producție bazată pe cerere, nu pe acumularea de stocuri și pe o politică de discount. Clientul nostru aduce schimbarea prin susținerea pe care ne-o acordă. Este cel care a înțeles de ce trebuie să cumpere de la afacerile mici și cum ar putea arăta un nou mod de a produce lucruri, unul mai sustenabil din multe puncte de vedere. Sperăm să ne ridicăm mereu la așteptările lui și ne străduim să îi oferim valoarea pe care o merită.

11. Cum arată atelierul tău?

Ambele sunt magice, diferența între ele este că cel de ceramică are praf, pe cînd cel pe care îl împart cu colegii de la Balamuc nu are. Eu așa le deosebesc, hahaha.

Atelier Gruni la FRUCTUS

12. Ce sfaturi oferi unui creator care vrea să îşi înceapă activitatea în domeniul creativ?

Să implementeze un plan stabilit anterior, dar să fie flexibil.

14. Unde găsim creaţiile tale?

Eu am renunțat la site o perioadă. Până se va întoarce, mă găsiți doar pe Instagram și Facebook unde postez rar și răspund la mesaje și mai și. În schimb, Gruni.ro e dinamic și are și o prezență puternică pe Instagram și pe Facebook. Gruni este de găsit și la distribuitorii noștri din București, Brașov, Sibiu și Timișoara. Avem pe site o listă cu numele și adresele lor. Și nu în ultimul rând, el se poate vizita la atelierul de la Halele Fructus și la Faber în #shoplocal.

Toate imaginile articolului sunt transmise de Gruni, din arhiva personală.