Dacă ești pasionat de căsuțe miniaturale și arhitectura orașelor transilvănene nu ai cum să nu fi auzit de Little Houses. Dacă nu ești pasionat deja, te invităm să descoperi povestea creatoarei Raluca Țincă și a căsuțelor ei. Pe noi ne-au cucerit.

1. Cine este în spatele Little Houses? Ne poți spune câteva cuvinte despre tine?

Sunt Raluca Țincă (39 ani), născută în Vaslui și plecată prin lume de 20 de ani, stabilită în Brașov de 10. Am studiat și practicat Medicina Veterinară timp de mulți ani și am creat câte ceva de când mă știu.

2. De ce căsuțe miniaturale?

Pentru că m-am îndrăgostit de cele reale din Brașov și Sighișoara. Înainte de a mă muta în Brașov realizam deja bijuterii și obiecte din papier mache, așa că următorul pas a fost să modelez căsuțe după cele din jurul meu.

3. Poți să ne povestești puțin despre procesul tău creativ? De unde îți iei ideile şi cum apare o căsuță?

Primele căsuțe au apărut prin 2012, după o vacanță în Deltă, la Gura Portiței. Erau căsuțe albe cu acoperiș albastru acolo , care semănau foarte bine cu cele din Grecia și nu am rezistat să nu modelez o serie de replici. Lucram deja figurine și bijuterii din lut cu uscare la aer. Apoi am tot încercat stiluri: săsești, olandeze, tradiționale… de zâne, de pitici… fel de fel de modele din fel de fel de materiale.

4. Într-o prezentare a ta menționai că eşti pasionată de folclor. Căsuțele chiar par desprinse din poveşti! Dar în ce măsură te inspiri din folclor în realizarea lor?

Elementele de folclor au apărut ceva mai târziu, odată ce am început să lucrez și cu lână. Apoi s-au împletit legende și mituri și simboluri, în lână, pe ceramică, în scrisul poveștilo. Acum am o colecție inspirată de tradiții și folclor, cu elemente primordiale, populare: punct, cruce, astre, flori și plante, albine, apă. Se numește ORIGINI și încă adaug obiecte la ea.

5. Care este destinul căsuțelor odată ce pleacă din atelier? Ce caută clienții şi cum înțeleg ei căsuțele?

Multe sunt suveniruri pentru turiști, altele sunt bibelouri, câte 2-3, pentru un colț de casă. Am făcut și orășele colorate, de câte 20-30 de căsuțe pentru niște copilași norocoși. Am și clienți care cumpără mereu câte una nouă pentru colecție.

E un fenomen, să știi, colecționarea de căsuțe. Și eu o fac, iau căsuțe de peste tot de unde le găsesc. Musai mici, de preferință din ceramică. Asta le cer și prietenilor din călătorii.

6. Cum îți încarci bateriile și reușeşti să îți găseşti energia creativă?

Bateriile mi le reîncarc vizitând câte un loc nou. Fotografiez casele pe care le văd și apoi le transpun pe hârtie (pentru că de 3 ani fac și ilustrații) sau pe ceramică.

De curând am vizitat satul Cobor din Transilvania și plănuiesc o serie de case după cele văzute în sat. La fel, am în lucru o colecție și pentru București și pentru Sulina. De exemplu, pentru Deltă am lucrat la un frumos proiect de carte cu Cristina Andone. În curând se lansează și cartea iar eu am de modelat căsuțe cu stuf. Îmi place când primesc o provocare sau sunt implicată într-un proiect nou. Atunci creativitatea prinde viață.

7. Ai creatori locali sau din afară pe care îi urmăreşti?

Oo, da. Tot instagramul meu e plin doar de ceramică, artă textilă, ilustrație. Dar cel mai mult visez când văd lucrările lui Ștefan Câlția.

8. Care ți se pare că este cea mai mare provocare pentru un designer de obiect astăzi?

Cred că fiecare avem provocări și atuuri diferite. Unii au lipsă de inspirație, nu au curaj să lanseze o afacere pe cont propriu. Pentru mine, în acest moment durerea cea mai mare este lipsa timpului și a unui spațiu de lucru mare, luminos, aerisit.

9. Ce ne poți spune despre viitorul Little Houses, încotro vrei să te îndrepți?

Mi-ar plăcea să deschid un mic atelier, cu 1-2 ucenici, să pot duce căsuțe peste tot pe unde mi se cer și să nu mai trebuiască să răspund că din păcate nu am stoc/ timp.

10. Ce sfat ai da unui tânăr artizan la început de drum?

I-aș spune că dacă îi place ce face și nu se vede făcând altceva, atunci să continue să creeze.