Urmărim activitatea celor de la E.Pretext şi ne place foarte mult cum s-au poziţionat în cadrul industriilor creative şi culturale româneşti. Am discutat cu Adela, fondatoarea galeriei E.pretext pentru a afla mai multe detalii despre activitatea lor.
1. Cine se află în spatele magazinului E.pretext? Cum aţi ajuns la numele E.pretext?
În spatele E.pretext-ului sunt oameni care sunt pasionați atât de design-ul calitativ, cât și de arta românească. Eu sunt Adela, fondatoarea galeriei E.pretext care vorbește în numele acestor oameni, după ce le ascult poveștile. Cred că vocea mea este aici pentru a aduce unitate spațiului E.pretext și nu este o voce care intervine peste povestea autentică a fiecărui designer, în parte. Galeria E.pretext este mai mult un spațiu de intersecție între arhitecți, designeri și artiști și mai puțin un magazin propriu-zis. Desigur, că noi în final ajungem să vindem, însă de cele mai multe ori vânzarea se face prin consilierea clientului. De exemplu un proiect de arhitectură de interior, în care pe lângă mulți alți designeri consacrați din întreagă lume, îi aducem și pe acei designeri români în care noi credem.
Numele acestui proiect E.pretext a venit din dorința de a romantiza un cuvânt – pretext – care la prima vedere este dur și negativ, iar care în final pentru noi a făcut o legătură, dar și sens când am potrivit numele pretext cu dorința unui om de a avea acel obiect. Cu toții avem un pretext când cumpărăm ceva, poate că ne aduce aminte de bunici, poate are o formă care tresare în noi o amintire, poate ceva din memoria noastră ne face să îl dorim.
-
Cum ai început să te ocupi de meseria creativă? Care este meseria ta de bază?
Eu am terminat arhitectura și am fost și sunt înconjurată de o familie foarte mare de constructori, de când sunt mică se povestea despre provocări, detalii tehnice, deadline-uri. Cred că asta a contat foarte mult, iar acolo mi-am format bagajul cel mai mare de arhitectură. Desigur, că facultatea îți oferă un altfel de bagaj, poate unul mai sistematic. Sunt totuși 6 ani de muncă. Eu am văzut mereu arhitectura ca acea meserie de bază, care îmi poate oferi totul și încă cred că așa este. Să poți să faci și consultanță de design sau curatoriat de expoziție, să și scrii, să și organizezi evenimente, să și poți să ții în frâu un magazin online sau un șantier.
Ce plănuiți pentru E.pretext în următoarea perioadă?
Pe partea de proiecte, avem un focus pe expoziții și evenimente conexe pentru anul ce va urma, unde chiar dacă am fost invitați la Cluj și la București în anii trecuți, focusul echipei va fi pe Timișoara, unde Timișoara va fi Capitală Culturală Europeană în 2023. După invitațiile celor de la Romanian Design Week la București și Zain la Cluj, așteptăm cu drag și următoarele ediții, noi deja ne-am salvat perioadele în calendar!
-
Cum colaboraţi cu creatorii autohtoni? Ei vin la voi cu propuneri sau veniţi voi înspre ei cu propuneri de colaboare?
La început am contactat noi fiecare designer în parte, după ce împreună cu echipa am curatoriat și realizat o selecție care nouă ni s-a părut interesantă. Ne-am axat mult pe meșteșug, dar și pe designeri ce puteau să ducă la capăt un termen de execuție. A fost o bucurie, când după ce am prezentat primele selecții, nu după mult timp am primit mail-uri de la alți designeri care își doreau să facă parte din acest proiect. Desigur că și acum, ca și atunci, totul trece printr-o selecție. Ideea nu a fost de a avea un magazin ce conține mulți designeri, chiar dacă înțelegem provocarea, cât și bucuria și în astfel de business-uri. Pentru noi a fost mai mult dorința de a forma o familie de oameni cu care putem duce proiecte reale, la bun sfârșit.
-
Cum vedeţi statusul industriilor creative pe partea de evenimente în România? Care sunt punctele forte, punctele slabe din perspectiva voastră?
Apreciez enorm atât echipele de la Romanian Design Week sau Diploma, cât și cele de la Iași Creative Week sau cele de la Zain. Poate chiar dacă toate de mai sus sunt evenimente ce se țin pe o perioada relativ scurtă, sunt acele evenimente care chiar contează și care iau pulsul a ceea ce înseamnă design-ul astăzi, dar nu numai. Cred că ceea ce am observat și este un subiect care cere foarte multă răbdare și înțelegere, ține foarte mult de a educa publicul și de a îl face pe el să devină un motor în acest sistem designer – galerii.
Ce sfaturi oferi unui creativ care vrea să îşi înceapă activitatea în domeniul creativ şi nu ştie de unde să înceapă cu promovarea?
Să înceapă! Să se perfecționeze pe parcurs în ritmul lui. Să nu se aștepte de la început să fie perfect. Să fotografieze procesul, care doar el/ei știu cât este de dificil. Iar după ce a început să aibă o serie de lucrări, să creeze un portofoliu și să trimită mail-uri la magazine, galerii. Să bată la uși! Acesta este sfatul pe care l-am primit eu și acest sfat îl dau, și eu, mai departe.
-
Cum convingem mai multe persoane să cumpere produse sustenabile?
Uh, asta este greu! Nu sunt neapărat un om care să convingă pe altcineva ceva ce nu și-ar dori, facem obiecte în serii limitate, tocmai ca cei care și-ar dori cu adevărat să le poată avea. Din nou, totul ține de experiențe, de călătorii, pe mine m-a ajutat mult să călătoresc să văd cum un francez, se trezește, merge la epicerie-ul din colț, se întâlnește cu o prietenă și vizitează un magazin sustenabil, cumpără de la floraria din colț, un buchet. Uite poate ar fi util, să ne uităm ce brand-uri sunt pe lângă noi, locale și să achiziționezi de la ele, poate un vecin a deschis un magazin, poate florăria este deschisă de o prietenă.
-
Cum este experienţa de creştere organică în mediul online a unui magazin cu produse de autor?
Noi am luat-o punctual, firesc și natural, şi nu am făcut din asta un target.
-
Cum arată o casa plină de produse de autor, din punctul vostru de vedere? Care sunt designerii care vă inspiră?
Este autentică, îți spune povestea, vorbește despre tine, vorbește despre pasiunile tale, despre valorile tale, dar și despre alegerile pe care le faci.
Iubesc foarte mulți designeri: pornind de la Finn Juhl, Le Corbusier, Pierre Jeanneret, la Radu Abraham, Cosmin Florea, Sorin și Horia de la Kairos, Bogdan Ciocodeică, Ana Botezatu sau la Cristian de la Arboritm.
Imagini realizate de Raluca Mărgescu, transmise de Adela Maria Marius.
Fără comentarii