Distribuie articolul:

Am vrut să aflăm mai multe detalii despre BATRA 2023, aşa că în acest interviu am discutat despre provocările organizării unui astfel de proiect şi despre modul de înscriere, cu arhitecta Daniela Maier – curatoarea ediţiei.

A șasea ediție a Bienalei de Arhitectură Transilvania (BATRA) 2023 este organizată de Ordinul Arhitecților din România – Filiala Transilvania, în parteneriat cu filialele OAR din Bihor, Satu-Mare, Alba și Nord-Vest și cu sprijinul filialei naționale a OAR. Evenimentul are loc în perioada 20 octombrie – 20 noiembrie, la Cluj-Napoca și în alte 4 orașe din țară (Oradea, Baia Mare, Satu Mare și Alba Iulia)

1.Ce pregătiţi pentru BATRA 2023? Care sunt evenimentele flasghsip?

Pregătim expunerea celor mai reușite proiecte de arhitectură materializate în ultimii doi ani. În jurul acestor expoziții, propunem o săptămână de evenimente cu și despre arhitectură și impactul acesteia. Avem zile dedicate diferitelor evenimente și o mare parte dintre acestea se vor desfășura și în celelalte filiale BATRA. Aș menționa, de asemenea, cea de-a treia ediție a Galei Bienalelor de arhitectură. Va fi interesant să vedem din nou premiile și nominalizările celorlalte filiale din țară. Fiecare zi vine cu propria atracție și vom evidenția aceste puncte de interes de îndată ce vom definitiva toate detaliile programului.

Daniela Maier. Fotografie transmisă de BATRA

2. Cum aţi ajuns la tematica (imp)ACT pentru ediţia BATRA 2023?

În edițiile anterioare am discutat despre asumarea actului de creație arhitecturală la nivel individual sau la nivelul comunității, am discutat despre faptul că ceea ce noi imaginăm definește și creează limite sau oportunități pentru generațiile viitoare. Acum invităm la acțiune, apreciem și subliniem importanța acțiunii și a dezvoltării, implicării în proiectele pe care le dorim cât mai vizionare, dar totuși capabile să utilizeze și să pună în valoare patrimoniul material și imaterial. Arhitectura pe care o realizăm acum poartă peste timp mult mai multe informații despre noi decât cele pe care le evidențiem în mod uzual. Importanța acestui act este considerabilă și ne responsabilizează.

3. Care sunt beneficiile pe care le primesc cei care se înscriu la evenimentul de anul aceasta? Pe ce se pune accentul în momentul în care sunt selectate proiectele câştigătoare? Cei care se înscriu trebuie să facă parte din OAR?

Concursul BATRA oferă participanților premii la fiecare secțiune dar, dincolo de asta, expunerea în centrele orașelor Cluj-Napoca, Oradea, Alba-Iulia, Satu-Mare și Baia Mare pe o perioadă generoasă de timp (o lună), în contextul în care se discută despre arhitectura de calitate realizată în ultimii doi ani, prezența în catalogul bienalei, expunerea online, sunt toate beneficii considerabile.

Juriul va stabili și prioritiza criteriile de apreciere pentru fiecare secțiune în parte luând în considerare respectul față de context (urban și / sau cultural) sau un dialog constructiv cu acesta, modul în care intervențiile se integrează și cresc valoarea spațiului sau a comunității, inovația spațială și constructivă, gradul de creativitate și originalitate a designului, precum și calitatea estetică a obiectului sau spațiului. Coerența compozițională dusă până la detaliu. De asemenea, gradul de sustenabilitate, soluții care sunt concepute pentru a reduce impactul asupra mediului vor fi apreciate. Accesibilitate și incluzivitate pentru toți utilizatorii, soluții ce reflectă și susțin diversitatea culturală și socială în design, abordarea integrată a designului și a arhitecturii într-un mod sustenabil, accesibil și estetic, precum și menționarea elementelor de încadrare în tema (imp)ACT, acolo unde este cazul, sunt criterii ce vor fi luate în calcul în evaluarea juriului.

Cei care se înscriu la secțiunile 1-10 (arhitectura locuinței individuale, arhitectura locuințelor colective, a dotărilor administrative și de producție, arhitectura dotărilor socio-culturale, arhitectura patrimoniului cultural, a spațiului rural, arhitectura spațiului public, a spațiului interior, microarhitectură/arhitectură temporară/scenografie, design de obiect și proiecte culturale/initiative/experimente) trebuie să fie arhitecți membri ai uneia din cele cinci filiale BATRA (Transilvania, Alba, Bihor, Satu-Mare sau Nord-Vest) sau arhitecți membri ai oricărei alte filiale OAR cu lucrări în arealul BATRA. La aceste secțiuni face excepție secțiunea design de obiect unde se pot înscrie colaboratori ai celor menționați mai sus cu recomandarea acestora. Secțiunile speciale: fotografie de arhitectură și poezie cu și despre arhitectură nu au restricții de participare. Secțiunea Colaborări de impact este deschisă participanților la secțiunile 1-10, iar cea dedicată inițiativelor civice nu are restricții de participare și nu se limitează la teritoriul BATRA, fiind deschisă spre proiecte desfășurate în toată țara.

Imagine de la ediţiile anterioare BATRA. Photo credit: BATRA

Imagine de la ediţiile anterioare BATRA. Photo credit: BATRA

4. “Credem că arhitectura are puterea să schimbe lumea. Partea dificilă este să realizăm cum putem face acest lucru și, mai ales, cum putem să o schimbăm în bine.” cum este sesizată această schimbare?

Avem tendința de a căuta confirmări în cifre și mă bucur că întrebarea se referă la modul în care schimbarea poate fi sesizată. Starea de bine, siguranță, sănătate, comfort, oportunități de creștere și dezvoltare atât la nivel individual cât și la la nivelul comunităților sunt deziderate a căror prezență este ușor sesizată. Ceea ce este greu este să ne asumăm pașii mici pe care orice schimbare majoră îi impune.

În timp, vom putea măsura creșterea comunităților, scăderea numărului de bolnavi pentru multe din bolile generate de actualul mod de viață, De fapt, această monitorizare pe termen lung este necesară din perspectivă tehnologică, economică și socială. Includerea variabilelor legate de impactul asupra sănătății poate fi un criteriu important de evaluare comparativă și este utilizat în anumite zone.

5. Cum se integrează secţiunea de design de produs printre cele dedicate arhitecturii?

Secțiunea de design de produs a fost prezentă în toate edițiile bienalei. Ne dorim să acoperim cu secțiunile BATRA toate domeniile în care arhitecții, colegii și colaboratorii noștri au un cuvânt de spus. Ne dorim, de asemenea, ca prin secțiunile bienalei să expunem arhitectura de calitate la toate dimensiunile, de la spațiu public până la design de obiect, și felul în care arhitectura inspiră, evidențiat în secțiunile colaterale de fotografie și poezie cu și despre arhitectură. Designul de produs este una dintre secțiunile care, la fiecare ediție, surprinde prin multitudinea de proiecte de calitate și suntem bucuroși să le prezentăm prin intermediul celor cinci expoziții ce se desfășoară simultan în cele cinci filiale din cadrul BATRA.

6. Am trecut printr-o pandemie, cum s-a modificat modul în care persoanele se raportează la arhitectură?

Pe perioada pandemiei am fost forțați să ne cunoaștem calitățile și dezavantajele spațiilor pe care le locuim. Pe de altă parte, în perioada imediat următoare zilelor de carantină am conștientizat lipsa de flexibilitate, de reziliență a clădirilor publice. Atât clienții privați, cât și administrațiile locale și-au redefinit standardele la care se raportează în domeniul arhitecturii. Lumina naturală, comfortul, accesibilitatea, incluziunea, sustenabilitatea, impactul redus asupra mediului sunt valori pe care tot mai mulți beneficiari le consideră acum o necesitate. Designul ce permite adaptare la eventuale calamități și situații de criză și reducerea impactului acestora este un pas pe care trebuie să îl conștientizăm.

7. Cum vedeţi statusul industriilor creative în România? Care sunt punctele forte, punctele slabe din perspectiva dvs?

Cred că industriile creative sunt pe o pantă ascendentă. Efervescența de evenimente culturale, expoziții și festivaluri a atras artiștii români și interesul la nivel internațional. Industria de film și televiziune se bucură în mod evident de apreciere la nivel internațional, dar și artele vizuale sau artele spectacolului sunt efervescente. Nu sunt în măsură să evaluez zona de literatură, modă și industria textilă sau multe alte domenii ale industriilor creative dar, în ceea ce privește arhitectura și designul de interior mă bucur să văd o întoarcere spre valori ce pot fi obținute prin autenticitate.

Diversitatea industriilor creative, multitudinea organizațiilor care le susțin, existența unor linii de finanțare la nivel local sau regional, existența școlilor și universităților de profil, conturarea colaborărilor multidisciplinare, dar și nevoia publicului de a se infuza în varii domenii ale artei sunt punctele forte pe care le disting în acest moment. Pe de altă parte, punctele slabe dureroase sunt generate de lipsa de viziune la nivel centralizat ce duce la inconsecvență în finanțare, generarea de poli la nivel urban și minusuri majore la nivel periurban și în zonele rurale, cu impact major asupra disponibilității și consistenței produsului artistic.

8. Ce sfaturi oferiţi unui arhitect care vrea să îşi înceapă activitatea în domeniul creativ?

La început de drum este important să îți definești un set de valori, limitele pe care îți dorești să le atingi și să le depășești și în special cele pe care nu le vei încălca niciodată. Sunt exerciții pe care le vei face din când în când pe parcursul vieții profesionale și care îți dau puterea să lupți sau să spui nu. Pare un detaliu mic, dar cred că doar așa crești ca profesionist și îți definești identitatea. I-aș sfătui să se implice în viața comunității profesionale. Tot ceea ce noi încercăm să modificăm, de exemplu, în domeniul legislativ, va facilita în special munca lor și le va oferi oportunitatea de a realiza proiectele pe care le imaginează. I-aș sfătui, de asemenea, să rămână ancorați în pasiunile pe care le au pe lângă viața profesională. Sunt cele mai bune surse de echilibru și evadare.

Imagine transmisă de BATRA

9. Revista Atelierul este un site fondat în 2010, care pune accentul pe industriile creative şi culturale, cum vedeţi că se integrează produsele de autor, de design într-o casă cu design interior personalizat?

Produsele de autor, de design sunt elemente cheie în interioarele de orice tip. Desigur, atunci când vorbim de locuințe, este evidentă necesitatea introducerii unor elemente care prin impactul vizual, unicitate, frumusețe, și eventual funcționalitate dau ritm, focalizează sau armonizează spațiul. Aceste produse sunt necesare în orice tip de program al cărui interior sau exterior beneficiază de design personalizat. Birouri, cabinete medicale, programe sau spații publice de diferite funcțiuni, curți interioare etc sunt toate mult mai valoroase atunci când devin unice prin elemente artistice ce pot influența starea pe care interiorul își propune să o genereze. Mobilier unicat, corpuri de iluminat, elemente arhitecturale (scări, elemente de separare etc), completează oportunitățile de implicare ale artiștilor. Industrializarea are un cuvânt important de spus în domeniul arhitecturii, iar standardizarea este mai puțin evidentă atunci când există o colaborare arhitect-artist-beneficiar.

Imaginile acestui articol sunt transmise de BATRA, din arhiva lor.