Distribuie articolul:

Betty Varga-Piątek, Nicoleta Ciocov şi Dan Ungureanu au creat proiectul Timişoara la Cutie, un proiect menit să promoveze patrimoniul material al Timişoarei.  Planşele 2D propuse de proiectul Timişoara la Cutie devin prin activităţi de tăiere, pliere şi lipire, machete 3D în miniatură, după clădirile iconice ale Timişoarei.  Proiectul a fost dus şi mai departe atât prin intermediul seriei de produse destinate copiiilor, cât şi prin intermediul boardgame-ului Timişoara la Cutie – Jocul. Interviul de mai jos cuprinde răspunsuri de la Betty Varga-Piątek şi Nicoleta Ciocov, fiecare venind cu un input asupra proiectului lor.

1. Ne-am întâlnit în diferite formule şi colaborări, dar acum este prima dată când discut cu voi despre “Timişoara la cutie”, puteţi să îmi menţionaţi cine sunt iniţiatoarele proiectului Timişoara la Cutie şi cum aţi pornit acest proiect?

Betty: „Timișoara la Cutie” a pornit din dorința de a descoperi orașul alături de cei mici, într-o formă ludică, din curiozitate față de clădirile istorice care ne înconjoară și care fac orașul atât de frumos. Ne-am dorit să introducem joaca de-a orașul în paleta de jocuri ale copiilor, pentru ca aceștia să învețe să-l privească cu mai multă atenție și drag.

Ideea proiectului mi-a venit într-un moment de impas, când locul de joacă lansat înainte de pandemie s-a închis pe o perioadă nedeterminată și aveam nevoie să ne reinventăm. Această nouă idee a avut la bază dorul de oraș și pasiunea pentru joacă, antrenată cu băiețelul meu, care pe atunci (2020) avea doar 3 ani, dar nu s-ar fi implementat fără abilitățile lui Dan Ungureanu, cel care realizează designul tuturor materialelor „Timișoara la Cutie” și fără partenera mea de proiecte, Nicoleta Ciocov, o forță generatoare în tot ce face.

Echipa Timişoara la cutie Nicoleta Ciocov, Betty Varga-Piątek şi Dan Ungureanu

Timişoara la Cutie: Clădirea Operei

2. Am citit pe site-ul vostru “După luni de izolare și apoi, de la o distanță și mai mare, tocmai din îndepărtata Polonie, a răsărit această idee, de dorul Timișoarei. Așa cum multora le e dor de (a)casă.” Cât de mult a contat dorul de Timişoara în cadrul derulării acestuia? Şi credeţi că dacă nu pandemia ar fi existat proiectul în această formulă?

Betty: Dorul de Timișoara a fost catalizatorul acestui proiect. A existat situația de criză, incertitudinea, orientarea spre ludic, dar dacă nu ar fi fost dorul de Timișoara acest proiect nu s-ar fi întâmplat. Dacă pandemia nu ar fi fost, cred că ne-am fi canalizat energia spre locul de joacă, lansat în octombrie 2019 și nu știu dacă proiectul ar fi fost vreodată lansat în forma aceasta.

De asemenea, a contat mult și locul în care m-am aflat atunci, inspirația venind dintr-o expoziție miniaturală interactivă, care includea și clădiri din orașul respectiv, Katowice. Și în gândul meu am mers mai departe, ce-ar fi dacă oricine ar putea să își construiască propriile clădiri istorice din oraș, să le expună în propria casă și să și învețe despre ele. Ar putea fi o activitate educativă și distractivă pentru copii sau în familie și un cadou inedit în multe situații.

3. Cum arată această “Timişoara la cutie” pe care aţi creat-o alături de Dan Ungureanu?

Betty: „Timișoara la cutie” este plină de detalii care surprind ochii privitorilor, pentru că altele sunt perspectivele atunci când privești o clădire în miniatură, este pastelată și însuflețită de tot felul de personaje umane sau animale. Este o idee care tot crește și are viață și după 3 ani de la lansare, de care ne e tare drag și de care am dori să știe cât mai multă lume. Pe scurt, „Timișoara la cutie” are la bază niște planșe 2D care reprezintă imagini desfășurate ale unor clădiri istorice din Timișoara, care prin tăiere, pliere și lipire se transformă în machete miniaturale 3D. De la lansarea proiectului și până acum am dezvoltat o serie de produse care se adresează și copiilor mai mici (MiniTimi sau Timișoara de colorat), dar și adulților (boardgame-ul Timișoara la cutie – JOCUL).

Timisoara la Cutie: Cetate

4. Aţi creat acest proiect din “dragoste pentru pentru arhitectură, istoria şi poveştile savuroase ale Timişoarei şi pentru a transmite dragul de oraş şi copiilor noștri” care sunt poveştile, clădirile, care v-au impulsionat să dezvoltaţi proiectul?

Betty: Povestea cea mai importantă care m-a impulsionat pe mine este cea a orașului Timișoara, în care se întrepătrund atâtea culturi și atâtea evenimente importante, despre care ar trebui să știm și ale căror martori tăcuți sunt clădirile istorice. Și totuși acestea “vorbesc” despre stiluri arhitecturale, modul în care era împărțită societatea pe vremuri, cine locuia în Cetate, cine își permitea locuințe în palatele din centrul orașului și unde era viața de noapte a Timișoarei, despre meseriile din trecut, limbile vorbite, despre cum a crescut orașul, spre exemplu cum s-a extins dincolo de cetatea inițială, cum a apărut Fabric, Elisabetin, Iosefin.

De exemplu povestea cartierului Fabric este fascinantă. După ocuparea Timișoarei de către Habsburgi (în 1716) s-a luat hotărârea de a clădi o nouă cetate fortificată în jurul orașului, însă s-a constatat că manufacturile se aflau prea aproape de aceasta. Astfel, s-a decis construirea de noi manufacturi la est de primele amplasamente, adică în zona actualului cartier Fabric. Prima manufactură în această zonă a fost o fabrică de postav, ulterior construindu-se cărămidării, o moară de hârtie, manufactura de produs sârmă, fabrica de mătase, toate fiind amplasate la est de limita de est a Esplanadei, câmpia lată de 948 m, pe care era interzis a se construi (distanță până la care putea fi tras cu tunul, de pe zidurile cetății).

Fabric la Cutie

Trecutul cartierului Fabric a fost influenţat direct de râul Bega pentru că, până în 1907, prin Fabric curgea nu o Bega, ci mai multe. Aici au fost lăsate intenţionat necanalizate nişte braţe vechi, naturale, ale râului, rolul lor fiind acela de a pune în mişcare mica industrie ce începea să apară aici în secolul al XVIII-lea, mai ales zecile de mori. În anii 1907-1910 canalele au fost acoperite, iar unele au devenit străzi, ceea ce explică structura stradală dezordonată a cartierului.

Timişoara la Plic: Casa cu Flori

Casa cu Flori

5. Din punctul vostru de vedere cât de important este ca publicul să înţeleagă necesitatea păstrării patrimoniului şi conservarea acestuia? De asemenea “Lecția despre Timișoara” se adresează unui public tânăr, recunosc îmi place foarte mult broşura creată, cum este experienţa alături de elevi?

Nico: Timișoara este orașul cu cele mai multe clădiri istorice de patrimoniu, din România. Peste 14.000 de clădiri intră în această categorie și, deși multe dintre ele pot fi numite cenușărese ale orașului, în spatele lor se află o arhitectură deosebită și istorii de care prea puțini își aduc aminte. Prin proiectul nostru ne-am dorit să punem în valoare măcar câteva din clădirile cu poveste din oraș, să le punem în valoare prin machetele miniaturale și prin joaca de-a arhitectura, o modalitate diferită decât clasicile cărți și lecții de arhitectură.

Și pentru că în clasa a IV-a se învață la școală despre orașul în care locuim, iar acest capitol depinde doar de cât de bine își structurează cadrele didactice materia, am creat această broșură gratuită Lecție despre Timișoara, ca un instrument care să vină în ajutorul acestora și să facă învățarea mai interesantă.

Am selectat câteva din cele mai importante informații pe care ar trebui să le știe orice copil care locuiește în Timișoara, prezentate în 4 capitole: 1. Geografia Timișoarei, 2. Istoria Timișoarei, 3. Organizarea administrativă a Timișoarei și 4. Turist în propriul oraș. Partea cea mai interesantă este că la finalul fiecărui capitol am inclus o serie de sarcini, care le testează cunoștințele generale despre Timișoara. Copiii care reușesc această performanță, pot fi ei înșiși ghizi pentru colegii lor sau pentru familie, promovând istoria și poveștile extraordinare ale Timișoarei.

Prin acest instrument ne-am propus să oferim o alternativă de învățare despre Timișoara, completând programa școlară și să dezvoltăm curiozitatea copiilor pentru orașul în care trăiesc.

MiniTimi la Cutie

6. Aţi iniţiat de curând şi “Timişoara la cutie – Jocul” ce ne puteţi menţiona despre acesta şi despre personajele sale?

Betty: „Timișoara la cutie – Jocul” este un boardgame care poartă jucătorii într-un tur prin oraș, ghidați fiind prin cartonașele ce le au la dispoziție, cu informații despre locurile prin care trec, cu acțiuni conectate cu istoria Timișoarei și cu întrebări care le pot aduce bănuți de aur. Este un joc care vorbește despre multiculturalitatea orașului, începând cu cele patru personaje – Ștefan, Ilona, Mira și Max, stimulează atenția, dezvoltarea cunoștințelor și nu în ultimul rând distracția. Este un produs bilingv, toate informațiile fiind prezentate în română și engleză și are două variante de joc, pentru 7+ și 4+.

7. Din punctul vostru de vedere poate să fie considerat „Timişoara la cutie”, un produs de autor  care poate să fie replicat şi pentru alte oraşe? V-aţi gândit să realizaţi acest lucru?

Betty: Da, este un concept care poate fi replicat și altor orașe și dezvoltat în nenumărate feluri. Chiar am primit o serie de propuneri din alte părți ale țării, dintre care s-a concretizat o cutie dedicată Sibiului. Deși ne bucurăm de această replicabilitate și interes pentru ideea noastră, trebuie să fim conștienți de limitele noastre, atât ca echipă cât și capacitate financiară, fiind un proiect 100% independent. Din păcate orice alt proiect derulat pentru un alt oraș reprezintă exact acest lucru, un proiect de sine stătător, care necesită chiar mai multă energie și implicare decât „Timișoara la Cutie”, pentru că trebuie să ne conectăm cu specificul acelui oraș.

Totuși, cum am menționat, „Sibiu la cutie” și, mai recent, „Fabricat în Vest” sau „Vestul la cutie”, derulat în parteneriat cu ADR Vest, în care am creat o cutie specială zonei de dezvoltare Vest, sunt exemple de succes a acestei replicabilități.

Timişoara la Cutie, varianta extinsă cu 7 clădiri

8. Cum a schimbat Timişoara şi raportarea la patrimoniul său, Timişoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii?

Nico: Proiectul Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii este o mare șansă pentru oraș care a atras numeroase proiecte culturale care pun în valoare patrimoniul local printr-o sumedenie de modalități: de la expoziții de artă, aplicații în VR, instalații de video mapping, piese de teatru, spectacole de dans, cărți, cutii cu amintiri, jocuri cum sunt produsele noastre, tururi ghidate și multe alte. Numeroase clădiri istorice sunt în renovare și altele sunt în curs de a demara acest proces, pentru că timișorenii și-au dat seama că prin întreținerea patrimoniului își prețuiesc trecutul și îi fac și pe alții să îl prețuiască atrăgând turiști, oameni calificați care se mută în oraș dar și numeroși investitori. Anul acesta fiecare eveniment cultural, educativ, sportiv sau economic face referire la această sărbătoare a orașului și încearcă să-i pună în valoare părțile bune sau să lase o urmă pozitivă acolo unde e loc de mai bine.

9. Ce proiecte plănuiţi? Şi unde găsim toate produsele voastre?

Betty: Mi-ar plăcea să putem realiza câte o cutie pentru fiecare cartier istoric din Timișoara, asta însemnând să completăm portofoliul nostru și cu machete miniaturale ale clădirilor din Iosefin și Elisabetin, și chiar să pregătim o expoziție a acestui mini-orășel ca parte dintr-un proiect de educație asupra patrimoniului cultural.

Toate produsele noastre se găsesc în magazinul nostru virtual www.timisoaralacutie.ro și în magazinele partenere din oraș: Monoton, La Două Bufnițe, Cărturești, Cartea de nisip.

Timişoara la Plic: Banca de Scont

Timişoara la Cutie: Palatul Salomon Bruck

10. Ce sfaturi oferiţi unui creator care vrea să îşi înceapă activitatea în domeniul creativ şi cultural?

Betty: Cred că e foarte important să gândești cum se diferențiază produsele tale de restul pieței și ce nevoi satisfac la nivelul clienților, fie că e vorba de nevoi emoționale, educative, creative, etc. De asemenea, contează mult să fii conectat cu alți oameni din domeniu și să fii cât mai vizibil, online și offline.

Imaginile sunt din arhiva „Timişoara la Cutie”, trimise cu acordul lor înspre publicare pe Revista Atelierul

Acest material jurnalistic a fost realizat printr-o finanțare Energie! Burse de creație, acordată de Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte, în cadrul componentei Power Station a Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023. Materialul nu reprezintă în mod necesar poziția Centrului de Proiecte al Municipiului Timișoara, iar acesta nu este responsabil de conținutul său sau de modul în care poate fi folosit.