Diana Letzner este și a fost un om creativ dintotdeauna, ideile sale simple și ușor de înțeles le transpune în alb și negru după ideile și conceptele sale cu umor, sarcasm și subtilitate. Răspunsurile pe larg pe care ni le-a oferit cu amabilitate ne aduc în față artistul creator din spatele graficelor sugestive pe subiecte de actualitate, ironice uneori, simple și directe.
1.Cine este artista, grafic-designer Diana Letzner? Ce te-a format ca și artist grafician?
Artista, să spunem așa, deși prefer să mă etichetez ca creativ (vizual) și grafic designerul Diana Letzner sunt o mică parte din mine, dar cea mai vizibilă către public. Nu știu dacă pot spune că m-am format în vreun fel, doar că poate am cizelat anumite skilluri sau talente de ale mele, dar în mare parte și din câte îmi aduc aminte, am fost și sunt un om creativ dintotdeauna. Am avut și pauze, mai mici sau mai mari, în care din diverse motive mi-am negat creativitatea, dar odată ce am acceptat că asta sunt, a devenit o parte de bază din mine, partea care îmi sponsorizează traiul de zi cu zi.
De desenat, o fac de mică, de la mâzgăleli, jurnale, postere pentru proiecte școlare la benzi desenate în creion cu diverse personaje inventate de mine, spre exemplu un șobolan bețiv care juca toți banii la păcănele. De unde și până unde mi-a bubuit această idee în cap în nici clasa a patra, asta mă întreb și eu de câte ori îmi aduc aminte. Undeva de după clasa a șasea, până la facultate, mi-am blocat în mare parte creativitatea, crezând că poate este mai util să fac altceva cu viața mea, dar în același timp mi-am blocat și o parte de bază a sinelui meu. Fast forward niște ani buni, în perioada facultății, fiindu-mi dor de Diana mică și fiind mândră de ea și ideile ei, am revenit ușor, ușor la a desena diverse care îmi trec prin cap. Vreun an, am mâzgălit în mai multe stiluri, dar niciunul nu mă satisfăcea pe deplin. Asta până când mi-am găsit acest stil simplu, alb negru, pe care l-am adoptat. Nu promite(a) multe, dar transmite(a) mai mult decât suficient. În timp, am trecut de la teme personale, politice, feministe etc., la dume și jocuri de cuvinte care în general îmi apăreau pur și simplu în minte. Nu bag mâna în foc că zic corect, dar au trecut undeva la 5 ani de când m-am descoperit ca Diana Letzner „artist”.
Revenind la perioada facultății, tot atunci am avut primul contact cu designul grafic. Am intrat într-o organizație studențească, AIESEC, inițial într-un departament fără nicio legătură cu creația, ca mai apoi să ajung pe marketing și partea de design grafic. Un început umil, dar un start util. Deși am mai bâjbâit eu cu ale graficii, lucrez doar de doi ani mai serios pe partea asta, într-o agenție, lucru care m-a ajutat și o face în continuare să cresc. Ca studii, am făcut și n-am făcut ceva fix în direcția asta. Am terminat ASE Marketing în engleză și la ceva timp am făcut și școala ADC. Între facultate și jobul actual, nu am profesat serios pe partea asta, am fost barista, barman, pe partea de bucătărie și o încercare tristă pe web design într-un vas care se scufunda, iar eu am plecat după trei-patru luni cu prima barcă de salvare pe care am găsit-o. Nu aveam de gând să mă înec acolo, nu merita. Am mai avut în anii aceia diverse mici proiecțele freelancing.
2. Cum îți creezi modelele, ai un tipar anume?
Când vine vorba de posterele/desenele pe care le fac în stilul meu, e un tipar destul de simplu, pentru că am o temă. Litere mari, făcute de mână și ceva obiect/logo pentru a realiza jocul de cuvinte.
3.Cum ai caracteriza creațiile tale?
Cum am spus și mai sus, nu promit marea cu sarea, dar transmit mai mult decât suficient, sunt simple, ușor de înțeles și savurat. Legat de ce creez ca designer, 99% din ce fac nu e artsy, e doar muncă corectă.
4.De ce ai ales să fii designer grafic ?
Pentru că asta știu să fac, am idei vizuale și concepte în cap aproximativ tot timpul. Cred cu tărie că ăsta e jobul potrivit pentru mine în această viață și nu neapărat designer grafic, ci jobul de creativ. Jobul de grafic designer / art pentru mine este o cale de mijloc între a avea un salariu lunar și a crea, cam acesta este motivul principal al acestei alegeri.
5. Ce părere ai despre cum evoluează artiștii grafic-designeri din România, ca și ramură artistică ce exprimă idei și rezolvă probleme prin imagini artistice?
Sunt destui creativi și în România care fac chestii grozave, ceea ce mă bucură foarte tare, că ne dezvoltăm și noi estetic. De asemenea, îi admir și pe aceia care își duc luptele prin imagini și nu numai. Am fost și eu cândva cam așa, numai că acum îmi țin părerile pentru mine și cine mă întreabă. 😂 Revenind la subiect, da, am văzut destule proiecte super nice la expoziții și dau peste destule pagini pe Instagram ale românilor creativi și îmi spun „wow, ce drăguț”, uneori mai și cumpăr de la unii din ei. Pe scurt, cred că există o creștere și e din ce în ce mai bine pe tema aceasta.
6. Crezi că artiștii ar trebui să aibă un mentor/ îndrumător? Ai artiști din alte domenii pe care îi urmărești, care sunt buni de urmat ca model?
Nu pot să zic că eu am, și nici nu îmi aduc aminte să mă fi inspirat o persoană în mod special. În general mă inspiră creațiile lor, de aceea nici nu știu de multe ori cine face ce, doar le salvez să nu le pierd sau îmi fac board-uri pe pinterest. Ca cineva să mă inspire ca persoană, trebuie să mă inspire cu totul, nu numai ce expune publicului și având în vedere că puțini te știu cum ești acasă și poate nici ăia, să zic așa, prefer să mă abțin din a fi fanul vreunei persoane. Prefer să fiu fanul sau admiratorul creațiilor lor, pentru că acestea sunt cum le vezi/auzi, nu vin cu bagaj suplimentar. Sper că nu vorbesc prea în dodii 😂. Da ok, mai admir persoane, le cer ajutorul sau le pun o întrebare dacă îmi permit, dar acesta este maximul pentru mine. Legat de ce cred că ar trebui să facă artiștii, cred că fiecare ar trebui să facă cum simte și consideră. Exista mai multe surse de inspirație și îndrumare, oameni, creațiile acestora, natura etc. Eu prefer să mă rezum la ultimele două enumerate.
Și am tot spus-o și am să o mai spun, modelul meu este potențialul meu. Cea mai bună variantă a mea posibilă. Asta mă motivează.
7. Care sunt filmele, melodiile, podcasturile, artiștii, cărțile care te inspiră?
În mare parte, pe mine mă inspiră muzica. La unele melodii versurile îmi transmit ceva, sunetul altora mă transportă într-un alt plan. Aici intră jazz-ul cel mai des. Când sunt pe stradă cu căștile ascult tot felul, dar pentru lucru, jazz-ul este pasiunea mea. În rest, nu îmi iau inspirația estetică din filme, iar în mod șocant pentru zilele noastre, podcasturi nu ascult deloc de la mine putere, doar dacă vreau să aflu vreo informație științifică sau ceva. Am păreri personale destul de gândite, studiate și puse la punct, nu simt nevoia să le știu pe ale altor oameni, decât dacă, mă repet, vin cu vreo informație nouă și aia, argumentată. Cărțile pe care le dețin eu sunt în mare parte vizuale, le iau să îmi bucure ochiul, dar uite, o carte care pentru mine e foarte importantă și îmi bucură ființa, este „About Presence” a lui Carlos L’ Abbate, „A beginners book for advanced souls”.
8.Ce ne poți spune despre proiectele la care lucrezi momentan?
Momentan nu lucrez la nimic extra în afară de muncă. A fost o perioada foarte aglomerată din toamnă/iarnă anul trecut până de curând și destul de obositoare și am luat hotărârea să nu mă arunc la nimic extra.
9. Cum arată clientul/cumpărătorul ideal pentru grafica ta ?
Aici nu pot spune exact, pentru că eu mi-am dorit ca fac eu să fie pentru oricine, dar presupun că un client ideal pentru mine ar fi în primul rând, un om cinstit și deschis la minte.
10. Ce sfaturi oferiți unui novice care ar vrea să își înceapă activitatea în domeniul artistic/creativ?
Să nu îi fie teamă și să se joace cu tool-urile cât mai devreme. Să caute idei și să fie o joacă inițial. Diverse teste, de plăcere. Cel mai important este să rămână true to himself/herself când creează, indiferent că unii și alții au o parere negativă. Mereu va exista cel puțin o persoană care va avea de comentat la adresa ta. Nu îi poți mulțumi pe toți. În același timp, să nu plece cu ideea că e un job ușor și scapă ieftin. Nu este deloc, te seacă uneori. Nu este așa ușor să fii creativ la comandă, eventual zilnic, dar are frumusețea lui și perioadele și ciclurile lui, evident.
Imaginile sunt transmise de Diana Letzner, din arhiva ei personală.
Fără comentarii