READING

Expoziția Fusion:AIR 2024 Biophilia -Technophilia

Expoziția Fusion:AIR 2024 Biophilia -Technophilia

Distribuie articolul:
Share

În perioada 17 septembrie – 12 octombrie 2024, asociația Qolony (Colonia pentru Artă și Știință) invită publicul să viziteze expoziția Fusion:AIR: Biophilia Technophilia, un eveniment captivant care explorează granițele dintre natură și tehnologie prin intermediul lucrărilor unor artiști contemporani remarcabili.

Vernisajul expoziției va avea loc marți, 17 septembrie, de la ora 19.00, la Galeria /SAC – Spațiul de Artă Contemporană (str. General Berthelot nr. 5). Fusion:AIR este unul dintre cele mai importante proiecte al asociației Qolony, un demers care își propune să ajute la promovarea incluziunii artiștilor în activitățile de inovare și cercetare, oferind științei limbajul artei.

„Ceea ce propunem noi în Fusion:AIR este cercetare de nivel înalt adresată artiștilor. Anul acesta artiștii au fost selectați de un juriu format din cercetători de la cele 5 institute partenere. În aceste rezidențe, artiștii și cercetătorii au desfășurat împreună, experimente al căror rezultat este acum expus la galeria /SAC- Berthelot. Suntem la ediția a 4-a a acestor rezidențe care a venit cu noutăți: am deschis porțile către artiștii din străinătate iar artiștii români au fost selectați în urma unui apel deschis. Fiecare artist a colaborat și experimentat cu cercetători ai institutelor partenere și acum aveți prilejul să vedeți rezultatele”. (Mihaela Ghiță, director artistic și inițiatoarea proiectului Fusion:AIR – rezidențe artistice în institute de cercetare)

„Fusion:AIR se plasează la intersecția dintre biofilie și technofilie, oferind o viziune inovatoare asupra modului în care arta contemporană poate contribui la depășirea crizei ecologice globale. Inspirată de manifestul „Living in the Anthropocene” (Crutzen & Schwägerl, 2011), expoziția refuză atât utopiile unui paradis natural pierdut, cât și distopiile unei lumi complet artificializate, propunând în schimb un teritoriu de întrepătrundere și hibridizare între uman și nonuman, între organic și tehnologic. Artiștii participanți își găsesc inspirația în teoreticienii postumaniști și eco-fenomenologici, conturând noi relații între născut și construit, între natură și cultură. Fusion AIR: Biophilia Technophilia aduce în prim-plan creații ce valorifică legile naturii și inovațiile tehnologice, reflectând atât frumusețea, cât și complexitatea lumii contemporane”.  (Raluca Oancea, curatoarea expoziției)

Ediția de anul acesta reunește 6 artiști, dintre care 4 români și 2 străini: Alexandra Costea, Denis Flueraru, Maria Nalbantova (BG), Mihai Popescu, Ole Blank (DE) și Zoița Delia Calinescu.  Alexandra Costea investighează în Structuri imemoriale memoria și structura microscopică a pietrei, explorând conservarea și transformarea tufului vulcanic zeolitic prin tratare cu plasmă. Lucrarea ridică întrebări despre percepție și memorie în fața trecerii timpului. Denis Flueraru dezvăluie prin instalația interactivă Solara relația fragilă dintre omenire și soare, subliniind cum sursa vieții poate deveni și un factor de risc.  Nimeni nu știe care e sunetul exploziilor solare, dar Denis invită vizitatorii să îl descopere printr-o instalație interactivă. Artista bulgară Maria Nalbantova plasează retrocauzalitatea, un concept din fizica cuantică ce sugerează că efectele pot influența cauzele în centrul lucrării sale The Pool is Never Empty.  ”Nu știm încă, dacă viitorul poate influența trecutul.” Lucrarea vorbește despre istoria Conacului Oteteleșanu care a funcționat ca Școală de fete. Acum la Măgurele lucrează și activează numeroase femei cercetătoare. Lucrarea Mariei explorează conexiunile fluide dintre uman și nonuman, utilizând apă din lacul Oteteleșanu și imagini microscopice pentru a specula retrocauzalitatea. Mihai Popescu (How long should art/memory last?) compară durabilitatea pergamentelor tradiționale cu fragilitatea mediilor digitale moderne, invitând vizitatorii să reflecteze asupra modului în care arta și memoria pot fi conservate în timp. Ole Blank propune Ospățul de la miezul nopții, o sculptură interactivă care implică râme ca actori principali, simbolizând transformarea materialelor naturale într-un nou strat fertil de sol, demonstrând continuumul regenerativ al naturii. Zoița Delia Călinescu va expune experimentul The Success And The Failures Of A Beautiful Practice care studiază impactul diferitelor metode de irigare asupra plantelor, incluzând tehnici experimentale precum apa activată cu plasmă, pentru a descoperi soluții de adaptare la viitorul climatic.

Expoziţia va putea fi vizitată până pe 12 octombrie 2024, de joi până sâmbătă, între orele 16.00-20.00. Acces liber.

Institute de cercetare partenere: Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Materialelor (INFIM), Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației (INFLPR), Institutul de Științe Spațiale (ISS), Centrul de Cercetare pentru Studiul Calității Produselor Agroalimentare (USAMV), Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Textile și Pielărie (INCDTP)

Parteneri instituționali: Institutul Goethe, /SAC – Spațiul de Artă Contemporană,

Parteneri media: AGERPRES, IQads,  Modernism Punct Ro, Propagarta, Savantagarde, Știință și Comunicare, Radio România Cultural, Revista Atelierul.

Fusion:AIR este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național cu susținerea Institutului Goethe din București și Galeria /SAC – Spațiul de Artă Contemporană. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Qolony: Fondată în 2019, Asociația Qolony – Colonia pentru artă și știință este o asociație care desfășoară programe de cercetare și producție, ajutând la promovarea artei aflate la intersecția cu știința: rezidențe artistice, prezentări, dezbateri, workshop-uri, expoziții care deschid dialoguri între artiști și oameni de știință din institutele de cercetare, la nivel național și internațional.

Comentarii

Mihaela Ion este manager cultural cu o experienţă de peste 17 ani în cadrul industriei creative şi culturale româneşti şi cu un doctorat în istorie. Pe lângă educaţia universitară dedicată istoriei artei, Mihaela s-a specializat în domeniul managementului cultural în Londra şi Paris prin bursele acordate acesteia, de către Fundaţia Gabriela Tudor şi Ministerul Culturii din Franţa. Este co-fondatoare a Revistei Atelierul (Asociaţia Atelierul de Creaţie) şi a proiectelor generate de această comunitate internaţională: "Creative Night Talks", "Noaptea albă a creatorilor şi designerilor de produs". Este evaluatoare independentă pentru diferiţi cofinanţatori publici. Curatoriază expoziţii în diferite galerii de artă şi spaţii de consum de artă, din România şi străinătate. Este International Board Member AICA (Asociaţia Internaţională a Criticilor de Artă) şi membră a departamentului de Digital Strategies a aceleiaşi asociaţii. https://mihaelaion.com/

RELATED POST

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share