Cum arată atelierul creativilor

Distribuie articolul:
Share

Am început din 2023, această rubrică în colaborare cu Alexandra din cadrul echipei de organizare Romanian Jewelry Week, rubrică în care prezentăm atelierele creatorilor de bijuterii. Anul acesta revenim cu o nouă serie de creativi care au răspuns provocării noastre, de a ne prezenta şi  fotografia atelierul lor.

Romanian Jewelry Week (ROJW) își deschide porțile pentru cea de-a cincea ediție aniversară, care va avea loc în perioada 2-6 octombrie 2024, la Biblioteca Națională a Românie. Ne vedem la eveniment unde vom oferi şi anul acesta premiul Revistei Atelierul, dar înainte hai să aflăm mai multe detalii despre atelierele creatorilor Atelier Baicon, Laura Moisa – Allegra’s – Jewelry Collection, Laura Sima, Livia Zaharia, Smaranda Isar şi Mihaela Cherciu

Atelier Baicon

Atelierul meu a luat naștere într-o perioadă când renunțasem deja la pictură de câțiva ani și, recent, la fotografie. Ideea acestui spațiu a apărut dintr-o nevoie profundă de exprimare artistică, într-un moment de reevaluare personală, când mă îndepărtam de partea creativă.

Am avut norocul de a fi nevoit să reamenajez spațiul, ceea ce mi-a oferit șansa de a-l gândi și amenaja exact așa cum mi-am dorit. Această libertate mi-a permis să creez un atelier care nu doar că îmi îndeplinește nevoile funcționale, dar reflectă și viziunea mea personală, devenind un loc în care mă simt cu adevărat acasă.

Atelierul a fost gândit și proiectat pentru a se potrivi unui atelier clasic de bijuterie, unde tehnica modernă nu își are locul, iar toate bijuteriile sunt realizate manual. În prezent, dotările atelierului sunt suficiente, și nu aș adăuga nimic în plus, deși mi-ar plăcea să petrec mai mult timp în acest spațiu. Organizarea spațiului și ergonomia joacă un rol esențial în eficiența timpului meu de lucru, fiind aspecte fundamentale în modul în care îmi structurez atelierul.

Colecţia Wrong

Îmi place ca spațiul să fie foarte curat și organizat, pentru a nu pierde timp căutând sculele în momentele critice, când trebuie să mă concentrez la ceva important. Muzica și cafeaua sunt nelipsite din atelier, creând o atmosferă care îmi stimulează creativitatea. Pentru mine atelierul este locul unde creativitatea artistică se întâlnește cu măiestria tehnică, iar fiecare etapă a procesului este o provocare care se transformă, în final, într-o bijuterie unică.

Creaţie realizată de Atelier Baicon

Laura Moisa – Allegra’s – Jewelry Collection

Se spune că dacă-ţi doreşti ceva nou în viața ta, trebuie sa îi faci loc. Asta am experimentat eu. Prin februarie 2019, am început sa amenajez o cameră care era folosită pentru depozitarea lucrurilor inutile din casă, într-o cameră de artă pentru mine. Povestea este aşa: nu am spus nimănui ce am de gând să fac. Apoi, când au început ai mei sa vadă că mă încui într-o cameră și au devenit suspicioşi, i-am dezvăluit secretul doar fiicei mele, dar nu și soțului meu. Evident că el nu a avut voie să intre până nu a fost gata. M-am apucat și am vopsit dulapurile, pereţii, am pus manere noi sertarelor, lampi noi, huse pentru canapea și fotolii, etc… totul cu buget restrâns pentru că, eu consideram, că era doar o dambla de-a mea. Partea interesantă a început când m-am apucat să îmi fac singură decoraţiunile: am adunat lemne, pietre, cutii de lemn, le-am transformat în calendare, tablouri, mobilă.

A venit ziua când am făcut inaugurarea. Alor mei le-a placut mult. Au fost surprinsi că am zugravit singură, au fost încântaţi că am tinut secret un  proiect de aşa dimensiuni, însă, ce m-a impresionat cel mai tare a fost când fina mea a intrat şi mi-a spus: „Se simte o energie așa bună aici!”

Asta mi-a rămas în cap: Este o camera cu o energie bună. Da, și eu mă simțeam foarte bine în ea. Acum întrebarea era: ce să fac cu camera asta? Ei bine, după un an, a venit momentul inspiraţiei! A început pandemia, nu prea mai aveam de lucru la job, așa că mi-am spus că dacă nu îmi fac curaj şi nu încep să fac ceva pentru sufletul meu atunci, nu o sa mai am niciodată ocazia! Așa a început proiectul Allegra! Si asta am ţinut secret. Din nou, doar fiica mea Andra, a ştiut. Și până nu a fost totul gata – firma, site, banca, plăţi online, curier – inclusiv câteva bijuterii, am ţinut secret. Ei bine, nu mai este un secret că au fost într-adevăr momente de inspirație fiecare dintre poveștile pe care le-am împărtășit aici, pentru că de atunci, asta a devenit viaţa mea!

Atelierul Allegra’s – Jewelry Collection

Atelierul Allegra’s – Jewelry Collection

Când simţi toata viaţa că rostul tău este altul, când simţi că mâinile tale şi sufletul tău vibrează în aşteptare, când destinul îţi ghidează paşii şi căutările spre artă, când întâlneşti profesorii care simt aceeaşi chemare ca tine şi îţi înteleg nerăbdarea, te învaţă şi au răbdare cu tine atunci înseamnă că în sfârşit ţi-ai gasit calea. Aşa că da, dacă-ţi doresti ceva în viață, trebuie să îi faci loc! Atelierul meu, acum, nu mai este la fel de ordonat ca la început, deşi mă straduiesc şi nici aşa de gol. Au apărut materiale, scule, bijuterii, recuzită pentru poze, proiecte, succese, esecuri, vise,  multe vise.

Laura Sima

Atelierul meu, mare cât o cameră dintr-o casă veche, are istorie și șarm. E mai mult decât credeam că voi avea, pentru că am pornit de la o cămăruță la mansardă și iată, am ajuns să am un spațiu cu pereți înalți și un castan mare în fața geamului. Am încă acea primă masă, la care a scris și desenat Vasile Dobrian,  transformată dintr-un birou vechi în banc de lucru, și lucrez la ea cu precădere, deși în atelier am și o una specifică de bijutier. E un spațiu în care lucrez de peste cinci ani de zile. L-am cucerit treptat și s-a umplut în timp de mobilier și ustensile. Am cucerit și pereții, transformându-i într-o galerie personală cu lucrările de artă ale unor artiși apropiați, și, mai recent, cu propriile lucrări de grafică.

Fotografie realizată de Stefan Vartolomei la Romanian Jewelry Week

Am constatat că am tendințe de horder, adun obiecte și proiecte. Îmi plac lucrurile vechi, am câteva etalate pe o poliță, iar mesele sunt pline de instrumente de lucru, pietre, bucăți de metal, cutii mai mici sau mai mari, creioane, rigle, linere. Mai nou și dălți, gume, linoleum, culori și tușuri. Asta pentru că mi-am lărgit sfera de interes și m-am lăsat cucerită și de linogravură, pe care am păstrat-o, prin tematică, tot  pe teritoriul bijuteriei. Mă simt acasă printre toate acestea, deși sunt la lucru, sunt parte din mine. Atelierul e spațiul în care vin să lucrez zi de zi, în care am biblioteca cu cărți de specialitate, în care pot să mă destind sprijinită de pernele canapelei sau să mă chircesc peste mica buturugă ce servește drept masă de cafea (și nu loc de bătut metalul) și să mă uit la albumele pe care nu le pot ține în mână. Îmi place mirosul cafelei făcute în atelier, pe plita multifuncțională ce servește și drept placă pentru keum-boo (tehnică de aurire coreeană, folosind foițe subțiri de aur, aplicate la cald pe argint).

 

Atelierul este locul unde am trăit cele mai mari frustrări, dar și cele mai mari satisfacții. Nu este nimic mai dărâmător decat să nu îți iasă o piesă, să vezi cum flacăra nu ține cu tine, să nu fii atent o clipă și să trebuiască să o iei de la capăt. Dar nici nu este plăcere mai mare decât atunci când reușești să găsești soluția tehnică potrivită, când vezi cum își schimbă culoarea emailul pe care l-ai scos din cuptor și mai ales când bijuteria este gata.

Livia Zaharia

Atelierul meu e oriunde sunt eu. Datorită modului în care lucrez (proiectare 3d parametrică şi digitală, print 3d și apoi finisare şi/sau montura) tot ce contează e să am laptopul cu mine și inspirație. Ulterior fabricarea efectivă a pieselor o fac în tranșe.  Faptul că atelierul nu e definit ca locație mă ajută sa găsesc inspirație din mai multe locuri. Totul poate porni de la piatră sau povestea din spatele ei sau de la un concept. Fabricarea în sine e doar un pas, important, dar e doar o parte.

Orice piesă nu ar exista dacă nu ar fi concept (și asta consider că e specific tuturor creatorilor), fabricare (și rezolvarea tuturor problemelor implicite care ar putea apărea la implementarea conceptului) și în cele din urmă finalizare, unde fabricarea individuală a pieselor precum baza metalică, montarea pietrelor și toate celelalte etape au fost completate.

Ideea e doar punctul de plecare. Măiestria constă în ducerea la bun sfârșit a ideii până în momentul când ea devine realitate.

Smaranda Isar

Atelierul în care mă aflu acum este un vis devenit realitate, un vis pe care l-am avut imediat după terminarea facultății și pentru care am muncit neîncetat pentru a-l împlini. Sunt foarte recunoscătoare pentru acest spațiu, care se află în mijlocul naturii. Pentru mine, atelierul reprezintă un loc deschis, pe care îl pot împărți cu oamenii dragi, deoarece acesta este unul dintre cele mai importante lucruri pentru mine. Din acest motiv și pentru că îmi place să experimentez, să învăț lucruri noi și să lucrez în paralel la mai multe proiecte, atelierul are câte un colțișor pregătit pentru fiecare tehnică în parte: ceramică, grafică, serigrafie, metal sau, mai bine zis, biroul meu de bijuterie.

Biroul de bijuterie al Smarandei

Pentru proiectul de bijuterie la care lucrez acum, folosesc colțul de ceramică: pigmenții, porțelanul, glazurile și cuptorul de ceramică. După arderea obiectelor, trec la biroul de bijuterie, unde îmbrac fiecare piesă în argint, folosind tehnici tradiționale sau modelajul în ceară.

Detaliu asamblare piesa porţelan şi argint

Detaliu argint în lucru

Proces mulaje

Îmi place să am posibilitatea de a găsi lucrurile exact cum le-am lăsat, pentru a putea relua munca din același loc de unde am întrerupt-o. Pentru altcineva poate ar părea un spațiu dezordonat, dar pentru mine acest lucru reprezintă un „lux” de care, până la construirea acestui atelier, nu m-am putut bucura.

Cuprorul de ceramică înainte de arderea pieselor

Bijuterii în lucru

Chiar dacă poate suna clișeic, cuvântul „sanctuar” este totuși cel mai potrivit pentru a fi asociat cu starea pe care o simt în atelierul meu. Este un loc unde pot petrece multe ore, având uneori ca scop doar trăirea momentului prezent.

Smaranda la masa de lucru în porţelan cu Matilda

De asemenea, devine un loc destinat autocunoașterii, un demers care uneori este plin de gânduri tulburătoare; alteori, mintea este liniștită și concentrată, uneori plină de nervi și frustrare, iar alteori trăiesc momente de bucurie și speranță, simțind că totul are sens în parcursul meu.

Mihaela Cherciu

Intr-un mic exerciţiu de imaginaţie, aş închide ochii şi aş descrie atelierul meu ca o căsuţă magică, în vârful unui copac înalt, de unde pot privi norii, soarele, stelele şi luna şi mai ales pădurea, munţii, marea. Deschid ochii şi văd un spaţiu drag, cocoţat la etajul 3 al unui bloc din Bucureşti, păstrând o mare parte din inspiraţia naturii.  E un spaţiu decuplat de ispitele zilnice tehnologice, nu am televizor, internet, nu am bucătărie sau măcar o canapea.

Mă înconjor doar de obiecte dragi, utile prin prisma sufletului, al inspiraţiei. Am adunat aici in timp tablouri minunate, ceramică ţărănească, obiecte vechi de vestimentaţie, cărţi, albume şi multe alte obiecte de artă. Partea centrală a atelierului este reprezentată de o masă mare, de lemn, în jurul căreia am aşezat alte obiecte utile – o masă cu un calandru, cuptorul în care se produce magia şi care desăvârşeste obiectele. Apoi vin uneltele, care alături de manutele mele harnice, aduc la viaţă creaţiile mele – instrumente de tăiat, de modelat, turnat, pictat şi glazurat. Işi mai găsesc loc în spaţii laterale găleţi de barbotină, pastă de modelat, ambalaje şi cutii de prezentare, culori, pensule, matriţe şi multe multe altele.

Imagini din atelierul Mihaelei

Imagini din atelierul Mihaelei

Imagini din atelierul Mihaelei

Intreg spaţiul liber este populat de lucrările mele de ceramică – unele în stadiu incipient, altele abia scoase din cuptor sau altele în curs de finalizare. E mic, e imperfect, câteodata creativ dezordonat, dar e locul în care mă regăsesc, locul în care ideile mele şi eu totodată prindem viaţă împreună. Dacă ar fi sa schimb ceva, poate aş coborî pe pământ, într-un atelier un pic mai mare, cu vedere spre o grădină înflorită.

Pozele sunt transmise de Romanian Jewelry Week cu acordul creativilor prezentaţi în articol.

Comentarii

Mihaela Ion este manager cultural cu o experienţă de peste 17 ani în cadrul industriei creative şi culturale româneşti şi cu un doctorat în istorie. Pe lângă educaţia universitară dedicată istoriei artei, Mihaela s-a specializat în domeniul managementului cultural în Londra şi Paris prin bursele acordate acesteia, de către Fundaţia Gabriela Tudor şi Ministerul Culturii din Franţa. Este co-fondatoare a Revistei Atelierul (Asociaţia Atelierul de Creaţie) şi a proiectelor generate de această comunitate internaţională: "Creative Night Talks", "Noaptea albă a creatorilor şi designerilor de produs". Este evaluatoare independentă pentru diferiţi cofinanţatori publici. Curatoriază expoziţii în diferite galerii de artă şi spaţii de consum de artă, din România şi străinătate. Este International Board Member AICA (Asociaţia Internaţională a Criticilor de Artă) şi membră a departamentului de Digital Strategies a aceleiaşi asociaţii. https://mihaelaion.com/

ARTICOL RECOMANDAT

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share