How does your workshop looks like

Distribuie articolul:
Share

In this article, we will explore the workshops of three international designers participating at Romanian Jewelry Week, delving into their creative processes, unique styles, and the inspiring environments that shape their craftsmanship. Each designer brings a distinct cultural influence and innovative techniques to their work, reflecting the diverse landscape of contemporary jewelry design.

Continuăm rubrica „Cum arată atelierul creativilor” realizată în colaborare cu Romanian Jwelry Week şi în cadrul acestui articol prezentăm 3 creatori de bijuterii internaţionali. Aflăm mai multe detalii despre procesul lor creativ, stilul lor unic şi mediile de lucru care le influenţează maniera de creare.

Céline Poudroux

My workshop is like a refuge, nestled under the roof of my house. Light dances through the hours, creating a constantly changing and inspiring atmosphere. I spend most of my days there, accompanied by my loyal French bulldog, Q’Ouglof, who has his own little corner. Together, we share this vibrant space where a harmony between calm and creative energy reigns. The colorful walls of the workshop are adorned with my creations—illustrations and textile sculptures coexist with tools for working with metal and textiles. This place reflects who I am, a blend of structure and spontaneity. Just being there stimulates me: every nook, every object or material has its place in my creative process.

Céline Poudroux

When I start a new collection, I always begin with research related to art history. Art is my greatest source of inspiration, enriched by my love for architecture and design, undoubtedly influenced by my background before jewelry making. From there, I build a story. To me, a piece of jewelry is not merely an ornament; it carries a message, an artistic medium. I see it as a wearable sculpture, where art comes to life through the wearer. Once the concept is well-defined, I move on to the drawing stage, where the idea takes shape on paper. It’s a moment of introspection but also of transformation, where I visualize the jewelry as a whole. Then comes the realization: touching the materials, shaping them, and seeing the piece evolve in my hands is extremely rewarding. There is something profoundly satisfying about turning an idea into something tangible, palpable, ready to be worn and experienced.

Céline Poudroux’s work place

The process in the workshop is marked by a rhythm between reflection and action. Between steps, I often take a moment to observe my surroundings, drawing inspiration from the changing light, textures, or simply the serenity of Q’Ouglof by my side. These moments nourish my imagination and bring freshness to my work. Ultimately, my workshop is much more than just a workspace. It is a space where art, material, and life coexist, where each creation tells a unique story shaped by the atmosphere and energy of the place.

[RO]

Atelierul meu este ca un refugiu, așezat sub acoperișul casei mele. Lumina dansează de-a lungul orelor, creând o atmosferă în continuă schimbare și inspirație. Îmi petrec cea mai mare parte a zilelor acolo, însoțit de loialul meu bulldog francez, Q’Ouglof, care are propriul său colț. Împreună, împărtășim acest spațiu vibrant, unde domnește o armonie între calm și energie creativă. Pereții colorați ai atelierului sunt împodobiți cu creațiile mele — ilustrații și sculpturi textile coexistă cu uneltele pentru lucrul cu metal și textile. Acest loc reflectă cine sunt eu, o combinație de structură și spontaneitate. Faptul că mă aflu acolo mă stimulează: fiecare colț, fiecare obiect sau material își are locul în procesul meu creativ.

Céline Poudroux

Când încep o nouă colecție, întotdeauna încep cu cercetarea legată de istoria artei. Arta este cea mai mare sursă de inspirație pentru mine, îmbogățită de dragostea mea pentru arhitectură și design, influențată, fără îndoială, de parcursul meu anterior înainte de a mă dedica bijuteriilor. De acolo, construiesc o poveste. Pentru mine, o bijuterie nu este doar un ornament; poartă un mesaj, un mediu artistic. O văd ca pe o sculptură purtabilă, unde arta prinde viață prin cel care o poartă. Odată ce conceptul este bine definit, trec la etapa de desen, unde ideea prinde formă pe hârtie. Este un moment de introspecție, dar și de transformare, în care vizualizez bijuteria ca un întreg. Apoi urmează realizarea: atingerea materialelor, modelarea lor și a vedea cum piesa evoluează în mâinile mele este extrem de satisfăcător. Există ceva profund satisfăcător în a transforma o idee în ceva tangibil, palpabil, gata să fie purtat și experimentat.

Jewelry made by Céline Poudroux

Procesul în atelier este marcat de un ritm între reflecție și acțiune. Între etape, adesea îmi iau un moment să-mi observ împrejurimile, găsind inspirație în lumina schimbătoare, texturi sau pur și simplu în serenitatea lui Q’Ouglof alături de mine. Aceste momente îmi hrănesc imaginația și aduc prospețime lucrului meu. În cele din urmă, atelierul meu este mult mai mult decât un simplu spațiu de lucru. Este un spațiu unde arta, materialul și viața coexistă, unde fiecare creație spune o poveste unică, modelată de atmosfera și energia locului.

Fabiana Fusco

My workshop is a small space in the courtyard of a building in Rome. Despite its size is very comfortable and since January it’s split in two different area: metalsmith bench and glassblowing table. When I closed the door behind me every morning it seems like it takes life. I switch on the lights, push the start button on the coffe machine and start to turn on the machines and the torch.

Fabiana Fusco

Music or a movie are the background of my working days… Jazz, pop, R&B and singing, often too loudly, I sit at the bench and start put my hands on something. Usually I don’t sketch, so my creations born directly in lost wax, silver or borosilicate glass. If I need a break I have just to open the door and have a walk in the courtyard, watering plants or feeding the cats that live in the neighborhood. As a working mum I have to divide my days between the lab and my daughter, so usually I get back home after lunch.

At home I have a corner where I carry on the 3d printed works: packaging, little parts for jewels… It would be nice to have more space and more time… this kind of job is something that involve you 24 on 24 h and sometimes it’s hard to leave the bench and get back to “the real world”.

[RO]

Atelierul meu este un spațiu mic în curtea unei clădiri din Roma. În ciuda dimensiunilor sale, este foarte confortabil și, din ianuarie, este împărțit în două zone diferite: banca de lucru pentru prelucrarea metalelor și masa pentru suflarea sticlei. În fiecare dimineață, când închid ușa în urma mea, pare că locul prinde viață. Aprind luminile, apăs butonul de pornire al aparatului de cafea și încep să pun în funcțiune mașinile și arzătorul. Muzica sau un film sunt fundalul zilelor mele de lucru… Jazz, pop, R&B și cânt, deseori prea tare, mă așez la bancă și încep să îmi pun mâinile pe ceva. De obicei, nu fac schițe, așa că creațiile mele se nasc direct în ceară pierdută, argint sau sticlă borosilicată. Dacă am nevoie de o pauză, trebuie doar să deschid ușa și să fac o plimbare în curte, să ud plantele sau să hrănesc pisicile care trăiesc în cartier.

Fabiana Fusco

Ca mamă care lucrează, trebuie să îmi împart zilele între atelier și fiica mea, așa că de obicei mă întorc acasă după prânz. Acasă, am un colț unde continui să lucrez la piese realizate prin imprimare 3D: ambalaje, piese mici pentru bijuterii… Ar fi frumos să am mai mult spațiu și mai mult timp… acest tip de meserie te implică 24 de ore din 24 și uneori e greu să te desprinzi de bancă și să te întorci la „lumea reală”.

Ginny Oh

My workshop is a very tiny but cozy space. But for me, that little space gives me plenty of excitement, anxiety, disappointment, contentment, surprises, happiness and warmth(literally, from the kiln and torch). Every time I take my seat in front of the workbench, I would pray and hope that it would be a great day and that my work can be done perfectly without mistakes or hiccups. But, looking at the scorch marks on my bench, I’d say life doesn’t always turn out the way you hoped for.

Ginny Oh

Ginny Oh’s work process

Sometimes, I work in my makeshift workshop when I’m working with metal clay. I’d setup a portable work bench in my living room, right in front of the television. I welcome the audio and visual distractions, they are my white noise.

Jewelry made by Ginny Oh

My workshop is my safe space and an incubator, where I bring my visions to life. There’s nothing I would change about it. Well, on a second thought, maybe a bigger space would be nice!

[RO]

Atelierul meu este un spațiu foarte mic, dar confortabil. Pentru mine, acest spațiu mic îmi oferă o mulțime de emoții: entuziasm, anxietate, dezamăgire, mulțumire, surprize, fericire și căldură (la propriu, de la cuptor și arzător). De fiecare dată când mă așez la bancul de lucru, mă rog și sper că va fi o zi grozavă și că munca mea va fi realizată perfect, fără greșeli sau probleme. Dar, privind urmele de arsuri de pe bancul meu, aș spune că viața nu decurge întotdeauna așa cum speri.

Ginny Oh’s work process

Ginny Oh’s work process

Uneori, lucrez într-un atelier improvizat atunci când folosesc argila metalică. Îmi amenajez o bancă de lucru portabilă în sufragerie, chiar în fața televizorului. Îmbrățișez distragerile audio și vizuale, ele sunt zgomotul meu de fundal. Atelierul meu este spațiul meu sigur și un incubator, unde îmi dau viață viziunilor. Nu aș schimba nimic la el. Ei bine, la o a doua gândire, poate că un spațiu mai mare ar fi grozav!

The pictures are sent by Romanian Jewelry Week with the consent of the creatives presented in the article. Pozele sunt transmise de Romanian Jewelry Week cu acordul creativilor prezentaţi în articol.

 

Comentarii

Mihaela Ion este manager cultural cu o experienţă de peste 17 ani în cadrul industriei creative şi culturale româneşti şi cu un doctorat în istorie. Pe lângă educaţia universitară dedicată istoriei artei, Mihaela s-a specializat în domeniul managementului cultural în Londra şi Paris prin bursele acordate acesteia, de către Fundaţia Gabriela Tudor şi Ministerul Culturii din Franţa. Este co-fondatoare a Revistei Atelierul (Asociaţia Atelierul de Creaţie) şi a proiectelor generate de această comunitate internaţională: "Creative Night Talks", "Noaptea albă a creatorilor şi designerilor de produs". Este evaluatoare independentă pentru diferiţi cofinanţatori publici. Curatoriază expoziţii în diferite galerii de artă şi spaţii de consum de artă, din România şi străinătate. Este International Board Member AICA (Asociaţia Internaţională a Criticilor de Artă) şi membră a departamentului de Digital Strategies a aceleiaşi asociaţii. https://mihaelaion.com/

ARTICOL RECOMANDAT

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share