Am discutat cu Sabina Baciu despre festivalul CULMEA, despre provocările şi oportunităţile industriilor creative şi culturale. Răspunsurile ei ne-au inspirat să ajungem la festivalul din Braşov, din perioada 16- 20 octombrie 2024.
1. CULMEA este primul festival de film pentru copii și tineri pe tema educației de mediu, cu ce vine fresh anul acesta? Care este evenimentul flagship al festivalului pe care nu trebuie să îl ratăm?
Selecția de anul acesta vine cu filme de scurt și lungmetraje pentru toate categoriile de vârstă, și titluri care au parcurs circuitul festivalier cu succes.
La proiecte CULMEA, fotografie de Mihai Barbu
Pentru copiii mai mici cred că va fi de mare succes Flecăreții – Aventuri cu Pettson și Findus (Germania, Luxemburg, 2022, regizat de Ali Samadi Ahadi, Markus Dietrich, 81 min, 6 ani +, dublat în limba română) – o delicioasă aventură cu un mic grup de creaturi vesele din cărțile Pettson și Findus.
Pentru copiii mai mari, care pot urmări un film cu subtitrare în română, sunt super bucuroasă că vor avea ocazia să vizioneze COCO FARM (Canada, 2023, regizat de Sébastien Gagné, 87 min, 10 ani +) care a luat Marele Premiu la International Film Festival for Children and Young Audience SCHLiNGEL 2023 și New York International Children’s Film Festival 2023 și a fost în selecția a numeroase festivaluri de film pentru copii din toată lumea. Este povestea lui Max, un băiat de 12 ani cu spirit de antreprenor, este nevoit să închidă afacerea și să se mute la țară cu tatăl lui. Deși acum este mai aproape de verii săi, viața plină de peripeții a unei ferme este un șoc pentru existența sa liniștită, de copil de oraș. Dar nu își pierde speranța: când descoperă găini în hambarul abandonat al vărului său Charles, ia naștere un nou plan de afaceri.
Vom avea o serie de evenimente gândite pentru copii, tineri și adulți care sunt deschiși să afle mai multe despre criza climatică și ce putem face pentru asta: mă bucur tare că proiecțiile de scurtmetraje vor avea loc la Olimpia – Muzeul Sportului și Turismului Montan – un spațiu minunat deschis anul acesta în Brașov. Echipa ne-a primit cu brațele deschise și acolo vom proiecta selecții de scurtmetraje în calupuri potrivite pentru 4 ani + (grădiniță), 8 ani + (școală) sau 14 ani + (liceu).
Începem și o colaborare cu Muzeul de Artă din Brașov unde vom proiecta un lungmetraj spectaculos NESPUSA POVESTE A SEMINȚELOR (SUA, 2016, regizat de Jon Betz, Taggart Siegel, 94 min, 12 ani +) urmat de un performance al artistei Aura Petrașcu, a cărei practică implică explorarea formelor şi texturilor din mâncare.
2. Din punctul tău de vedere cum vezi complementaritatea industrii creative- sustenabilitate- educaţie de mediu?
Pentru mine, criza climatică e cea mai importantă provocare a generației mele. Iar felul în care o tratăm va impacta multe generații de acum încolo – iar pentru cine are copii în jur, provocarea asta este foarte personală.
Industriile creative, artele și cultura – contează mai puțin cum le numim – au capacitatea de a ne atrage atenția, a stimula empatia, gândirea critică, emoția și mai ales creează un context de imaginație. Pentru că deși știm care sunt soluțiile pentru un viitor mai puțin catastrofal – renunțarea la combustibili fosili, acordarea atenției necesare biodiversității, protejarea pădurilor, renunțarea la plasticul de unică folosință – nu ne imaginăm cu am putea face asta. E nevoie deci să apelăm la puterea artei pentru a permite publicului să reflecteze asupra acestor teme și să găsească o comunitate cu aceleași valori care să valideze aceste alternative sustenabile. Prea multe lucruri depind de asta!
Sabina Baciu, fotografie de Adi Bulboacă
3. Cât de importante sunt pentru acest festival medierile culturale astfel încât publicul să aibă acces direct la informaţii?
Sunt esențiale! Pentru că obiectivul nostru este de a contribui la crearea unei comunități de copii, tineri și structuri de susținere ai acestora (familii, rude, prieteni) care să fie mai informați despre criza climatică și mai echipați cu cunoștințe și instrumente pentru o viață responsabilă și sustenabilă. Și cum se construiește o comunitate? Prin încredere. Nu trebuie să avem toți aceleași păreri sau să apreciem aceleași lucruri ca să avem încredere unii în ceilalți și să simțim că tragem în aceeași direcție. Însă pentru încredere e important să simțim că aveam aceeași limbă și că atunci când unul dintre noi vorbește despre ”obiceiuri sustenabile” sau ”transport prietenos cu orașul” e esențial să știm că ne referim la același lucru. Iar medierea culturală asta face: creează contextul în care ne asigurăm că am înțeles același lucru și dacă sunt diferențe de opinie le discutăm, nu pleacă fiecare acasă cu adevărul ei, convinsă că toți am înțeles același lucru.
4. Cum este să fii directoare de festival? Care sunt provocările creative pe care le-a întâmpinat?
Palpitant pentru că atunci când îmi vine o idee de cele mai multe ori e agreată și de echipă și o văd cum se transformă de la stadiul de gând la producția în realitate.
Obositor și stresant pentru că finanțarea publică vine cu birocrații dureroase și blocaje financiare fără sens (vezi blocajul financiar de la primăria municipiului Brașov care nu reușește să ne deconteze cheltuielile deja făcute).
Încălcit pentru că suntem o echipă de 20 de oameni răspândiți prin Brașov, Cluj, București și Amsterdam care lucrează fiecare de la biroul lui și pe propriul orar ceea ce face orice întâlnire de echipă imposibilă.
Fermecător pentru că reușesc să contribui la ceva important, în care cred, am ocazia să lucrez cu oameni extrem de mișto și primesc din fericire suficientă validare și apreciere de la colegii de breaslă.
Mică parte din echipa de proiect, fotografie de Mihai Barbu
5. Cum se schimbă statusul industriilor creative din Braşov în ultimii ani, din punctul tău de vedere?
Mi-e greu de zis, nu am un răspuns clar în minte.
Văd destul de multe diferențe față de București, printre care aș menționa la plusuri: deschiderea instituțiilor publice din Brașov de a găzdui și sprijini operatorii culturali independenți, sentimentul de comunitate și existența unor spații foarte spectaculoase (Bastioanele de exemplu) precum și platforma magică de voluntari www.voluntarbv.ro. La minusuri spații multifuncționale, renovate bine, nu există cinema-uri independente funcționale, lipsa mai multor profesioniști pe zona de producție și tehnic.
Cinemateca CULMEA x Street Delivery, fotografie de Orsolya Balint
Fără comentarii