Distribuie articolul:

The Design of Everyday Things, de Donald Norman, este una din cărțile fundamentale pe care orice designer ar trebui să le citească, dar care are nevoie neapărat de o ediție actualizată și adaptată la provocările tehnologiei actuale.

Denumită inițial The Psychology of Everyday Things, cartea explorează modul în care oamenii interacționează cu obiectele de zi cu zi. De la lucruri simple, cum ar fi ușile, până la tehnologie complexă (mașini sau calculatoare), prin observații și sistematizare, Norman dezvoltă o serie de principii ale designului.
Folosește instrumente din psihologie ca să pună bazele domeniului UI/UX – User Interface/User Experience.
Întreaga carte poate fi considerată o pledoarie pentru un tip de design făcut pentru oameni, unde ar trebui să primeze funcționalitatea, nu calitățile estetice.

Principiile

Așa cum le descrie Norman, principiile care determină un design bun sunt:

• Vizibilitate – oamenii să își poată da seama ușor ce acțiuni pot fac cu un obiect;
• Feedback – fiecare acțiune pe care o faci ar trebui să îți confirme dacă a fost sau nu realizată cu succes;
• Semne și semnale – care ajută ca primele două principii să fie vizibile;
• Un model conceptual – designul obiectului să-ți ofere toate informațiile pentru a înțelege cum funcționează;
• Să ușureze interacțiunea – affordances, în original – care îți permit să interacționezi cu obiectul așa cum îți dorești;
• Corespondențe – relația dintre butoane și efectele lor în lumea reală;
• Constrângeri – fizice, logice, semantice sau culturale, care ghidează acțiunile, minimizând greșelile de utilizare.

Aceste principii sunt explorate în carte prin definiții și explicații, dar și prin numeroase exemple de design (de obicei, prost). Exemplele astea iau de cele mai multe ori forma unei anecdote în care un om nu-și dă seama cum funcționează un obiect și încearcă de câteva ori, până îi iese. Fiecare se termină invariabil cu asigurarea că nu omul este prost, ci modul în care a fost conceput obiectul respectiv. Ideea asta se repeta de atât de multe ori în carte, încât devine enervantă.

Automatizarea

În carte se aduce în discuție de mai multe ori automatizarea – în acest caz mecanică – care să ușureze sarcinile oamenilor. Am apreciat că autorul atrage atenția că în ciuda avantajelor multiple, automatizarea poate fi periculoasă dacă lasă utilizatorul cu control limitat. Dezavantajul principal fiind că oamenii își pierd capacitatea de a funcționa eficient în lipsa automatizării – și aici dă exemplul unei fabricii de echipamente aeronautice care sunt construite de roboți automatizați.

Asta m-a făcut să mă gândesc la modul în care tehnologia AI a început să se infiltreze în lumile noastre digitale. Citatul ăsta mi se pare că subliniază foarte bine problema:

For some of us, it is the nimble execution of the finger or mind that matters. Some of us want to play music with skill. Or we like the feel of tools against wood. Or we enjoy wielding a paintbrush. In cases like these, we would not want automation to interfere.

Designul retro

Scrisă în 1988, cartea abundă de exemple ale unor obiecte care azi nu mai există și care ar putea fi înlocuite cu exemple mai relevante.
Sigur, dacă ești pasionat de tehnologia retro sau vrei să înțelegi din ce au evoluat unele obiecte pe care le folosim azi, atunci s-ar putea să nu te deranjeze prea tare focusul pe centrale telefonice sau proiectoare pe film.

Mi-a plăcut foarte mult discuția despre standardizare și cum unele lucruri, ca ceasurile sau tastaturile, sunt așa cum sunt nu datorită unor constrângeri naturale, ci pur și simplu pentru că s-a convenit asupra unui standard, iar acesta n-a mai fost modificat.

Impresii finale

Designul e un domeniu complex, care chiar și acum prezintă provocări și paradoxuri pentru care trebuie să ne adaptăm.

We found that to make something easy to use, match the number of controls to the number of functions and organize the panels according to function. To make something look like it is easy, minimize the number of controls.

Ediția mea, din 2012, pare să aibă doar o introducere adăugată textului original, care argumentează neconvingător că informațiile din carte sunt în continuare relevante.
În schimb, ce mi se pare mult mai vizibil, citind cartea asta în 2024, este cât de rapid a fost progresul tehnologic din ultimii 40 de ani, și cum a reușit să depășească până și imaginația autorului.

Mai mult, digitalizarea puternică, mai ales de la apariția telefoanelor smart, a avut un impact masiv asupra modului în care interacționăm cu obiectele din jur. Generațiile noi se așteaptă la ecrane touch pe orice dispozitiv sau la senzori de mișcare care elimină acțiunea intenționată. Aici nu se mai aplică aceleași principii de design și se cere o reevaluare a psihologiei lucrurilor de zi cu zi.

O ediție în limba română a cărții a apărut în 2010, la Editura Publica, cu titlul „Designul lucrurilor de zi cu zi”.